Piața Muncii în România

Introducere

Piața muncii este un domeniu extrem de sensibil al economiei, care resimte mult mai acut decât celelalte piețe toate influențele negative ale mediului economic și care reușeste să îsi găsească cu greu echilibrul, din cauza factorilor perturbatori pe orizonturi lungi de timp.

Factorul muncă reprezintă elementul central în economia oricarei firme. De modul în care este gestionată această resursă depind nivelul rentabilității și al eficienței economiei naționale, în ansamblul sau, precum și calitatea vieții fiecărui individ. În ansamblul piețelor, piața muncii prezintă un interes deosebit, deoarece, mai devreme sau mai târziu, fiecare persoană se regăseste pe această piață. (R.A. Arnold, „Microeconomics”)

Piața muncii reprezintă ansamblul relațiilor de vânzare-cumpărare a forței de muncă ce au loc într-un spațiu economic, având ca principală funcție facilitarea întâlnirii dintre locurile de muncă disponibile și lucrătorii disponibili. Dacă cele două elemente ar fi omogene, atunci întalnirea s-ar realiza cu ușurință, dar ele sunt neomogene și dificil de cuantificat (R. Frank, B.Bernanke, „Principles of Economics”). Piața muncii vizează si asigurarea echilibrului dintre cererea si oferta de muncă, asigurarea orientării resurselor de muncă prin repartizarea acestora în plan teritorial, profesional și sectorial, precum și asigurarea formulării, adaptării și implementării politicilor de protecție socială.

Reformele economice, declanșate după 1989 in România vizează crearea unei economii de piață concurențiale, eficiente si funcționale, în care piața muncii ocupă un loc esențial. În țara noastră, piața muncii are unele trăsături specifice. În primul rând, deși resursele de muncă au ramas în general constante, populația ocupată a scăzut foarte mult, șomajul căpătând un caracter cronic.

I. Dinamica populației

Împărțirea pe vârste a populației:

• Populație totală: 20,1 milioane

• 0-14 ani: 15,5% (masculin 1,772,583/feminin 1,681,539)

• 15-64 (de) ani: 69,7% (masculin 7,711,062/feminin 7,784,041)

• 65 de ani si peste: 14,7% (masculin 1,332,120/feminin 1,934,076) (2010)

• Peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumătate din populația țării

Potrivit ultimelor raportări centralizate la Institutul Naţional de Statistică, citate de Adevărul, aproape 60% din românii care contează pentru piaţa muncii au o ocupaţie, în timp ce 40% nu lucrează. Înfiintarea noilor locuri de munca si menținerea celor actuale vor reprezenta adevarate probleme pentru Romania în urmatorii zece ani. În rândul tinerilor, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, rata de ocupare a ajuns la 23,9%, ceea ce înseamnă că doar unul din patru tineri din România lucrează. Într-o perioadă marcată de crize, datorii, şomaj, măsuri de austeritate, incapacitatea tinerilor de a găsi un loc de muncă, sărăcia s-a accentuat tot mai mult, crescând prăpastia dintre bogaţi şi săraci.

În al doilea rând, există un dezechilibru între numărul persoanelor ocupate (salariați) și numărul de pensionari si șomeri, care exercită presiune asupra distribuirii veniturilor. Această situație necesită o analiză atentă, luând în calcul ajutoarele de șomaj si contribuțiile la pensii, care afectează veniturile celor care lucrează. Însa pensionarii nu sunt întreținuții lucrătorilor de azi, ci creditorii de ieri ai societății, prin contribuția proprie la fondul de pensii in perioada activă. Atenția factorilor de decizie ar trebui concentrată însa asupra șomerilor, în cazul cărora situația este diferită. Metoda de combatere a şomajului în general, dar mai ales în rândul tinerilor, propusă de către experţi constă în alinierea Europei la nivelul Chinei sau SUA în ceea ce priveşte noile tehnologii şi inovarea.