Cuprins
- Capitolul 1: Introducere în cadrul lucrării 2
- 1.1. Structura lucrării: 2
- 1.2. Prezentarea lucrării: 2
- Capitolul 2: Piata serviciilor de audiovizual 3
- 2.1. Noţiuni generale cu privire la sectorul audiovizual 3
- 2.2. Industria cinematografică 5
- 2.2.2. Piaţa cinematografiei pe plan mondial 7
- 2.2.2. Piaţa cinematografiei pe plan european 8
- 2.3. Televiziunea 9
- 2.3.1. Structura organizatorică a unui post de televiziune: 10
- 2.3.2. Piaţa televiziunilor în Uniunea Europeană 12
- 2.4. Cadrul legislativ actual de reglementare a serviciilor audiovizuale 16
- Capitolul 3: Piaţa serviciilor de televiziune din România 18
- 3.1. Scurt istoric al televiziunii în România 18
- 3.2 Cadrul legislativ al sectorului audiovizual din România: 19
- 3.2.1 Consiliul Naţional al Audiovizualului 19
- 3.2.2. Condiţiile privind retransmisia serviciilor de programe 20
- 3.2.3. Obligaţii ale distribuitorilor de servicii de programe 22
- 3.3. Sectorul public 23
- 3.4. Sectorul audiovizual privat 25
- 3.4.1. Licenţele audiovizuale şi licenţele de emisie 25
- 3.4.2. Transparenţa 27
- 3.5. Principalele companii de pe piaţa serviciilor audiovizuale din România 28
- 3.5. Operele europene 36
- Concluzii 38
- Bibliografie: 41
Extras din proiect
Capitolul 1: Introducere în cadrul lucrării
1.1. Structura lucrării:
Prezenta lucrare este structurată pe 4 părţi principale, pe parcursul cărora am abordat următoarele probleme:
În cadrul primei părţi am realizat o scurta prezentare a structurii lucrării şi a subiectelor abordate pe parcursul acesteia.
În cadrul celei de-a doua părţi am realizat o scurtă introducere în domeniul audiovizualului, noţiuni şi reglementări atribuite acestui termen şi o mică prezentare a principalilor actori de pe piaţa cinematografiei şi televiziunii.
În cadrul celei de-a treia părţi un scurt istoric al televiziunii din România, reglementările aferente acestei ramuri dar şi statistici cu privire la actorii prezenţi pe această piaţă
În finalul lucrării am prezentat concluziile lucrării şi importanţa acesteia în contextul actual.
1.2. Prezentarea lucrării:
Mediul audiovizual internaţional a înregistrat transformări semnificative în ultimii ani, în special datorită impactului dezvoltărilor tehnologice, cum ar fi televiziunea digitală cu mai multe canale, proiecţia cinematografică digitală şi video la cerere. Pe unele pieţe externe, acest lucru a generat o creştere financiară puternică şi investiţii promiţătoare şi, prin urmare, o cerere din ce în ce mai mare de conţinut audiovizual mai vast. În ciuda faptului că acest mediu implică numeroase dependenţe economice, până de curând , acesta a fost unul din cele mai neglijate domenii de către Uniunea Europeană.
Capitolul 2: Piata serviciilor de audiovizual
2.1. Noţiuni generale cu privire la sectorul audiovizual
Sectorul audiovizual reprezintă un punct esenţial pentru crearea de locuri de muncă înalt calificate atat in prezent, cat si privind intr-o perspectiva viitoare. Acesta a înregistrat transformări semnificative, în special datorită impactului dezvoltărilor tehnologice, cum ar fi televiziunea digitală cu mai multe canale, proiecţia cinematografică digitală și video la cerere. Pe unele pieţe externe, acest lucru a generat o creştere financiară puternică şi investiţii promiţătoare şi, prin urmare, o cerere din ce în ce mai mare de conţinut audiovizual mai vast.
Înainte de abordarea acestui subiect este nevoie de definirea unor termeni, astfel incât parcurgerea acestuia să fie mai uşoară.
Termenul de „audiovizual” ar trebui să se refere la imagini în miscare cu sau fără sonor, incluzând astfel filmele mute, dar excluzând serviciile de transmisie audio sau radio.
Prin „serviciu mass-media audiovizual” se înţelege: un serviciu care se află sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media si al cărui scop principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru publicul larg prin reţele de comunicaţii electronice. Un astfel de serviciu media audiovizual este fie o transmisie de televiziune, , fie un serviciu mass-media audiovizual la cerere.
Cele două mari categorii de produse obţinute din activităţile care aparţin subsectorului audiovizual sunt filmele cinematografice şi video şi programele de televiziune. Ele pot fi definite, in optica economică, ca mărfuri imateriale, in calitatea lor de obiect al tranzacţiilor comerciale, dar prin apartenenla lor, in acelaşi timp, la un vast grup de activităţi mass-media, au căpătat valenţe educative, sociale şi politice. Din acest ultim motiv, in numeroase ţări, activitatea mass-media este subvenşionată şi reglementată, filmele cinematografice şi programele de televiziune nefiind considerate numai simplu divertisment comercial, ci şi modalitate de exprimare culturală şi individuală, de comunicare socială.
Serviciul audiovizual este impărţit, în funcţie de modul în care este furnizat clienţilor în:
- „transmisie de televiziune” sau „difuzare de televiziune” (adică un serviciu mass-media audiovizual liniar) se înţelege un serviciu mass-media audiovizual prestat de un furnizor de servicii mass-media pentru vizionarea simultană de programe pe baza unei grile de programe;
- „serviciu mass-media audiovizual la cerere” (adică un serviciu mass-media audiovizual neliniar) se înţelege un serviciu mass-media audiovizual prestat de un furnizor de servicii mass-media pentru vizionarea de programe la momentul ales de utilizator si la cererea individuală a acestuia, pe baza unui catalog de programe selecţionate de furnizorul de servicii mass-media.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Serviciilor de Audiovizual.doc