Piata Telecomunicatiilor in Romania

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Piata Telecomunicatiilor in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Draghici Alina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domenii: Economie, Alte Domenii

Cuprins

I. Introducere 2
II. Sectorul serviciilor - Informatii generale 2
III. Sectorul telecomunicatiilor – Informatii macroeconomice 3
III.1. Marime si dinamica 3
III.2. Evaluarea locului ocupat de sectorul comunicatiilor în economia României 4
III.3. Dimensiunea tranzactiilor cu servicii 5
III.4. Sectorul telecomunicatiilor – caracteristicile pietei in Romania 6
III.5. Concurenta 7
III.6. Sistemul tarifar si tarifele 8
III.7. Strategii 8
IV. Reglementarea serviciilor de telecomunicatii 10
V. Acorduri internationale 11
VI. Concluzii 11
VII. Bibliografie 12
VIII. Anexa 13

Extras din document

Scopul acestei lucrari este de a scoate in evidenta importanta serviciilor in economia Romaniei pentru ajungerea acesteia din urma a statelor membre ale Uniunii Europene.

Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte abordand piata serviciilor in Romania in general, iar partea a doua sectorul telecomunicatiilor in tara noastra. Sectorul telecomunicatiilor va fi privit sub doua aspecte: sub aspect macroeconomic ca pondere in PIB, productivitate, valoare adaugata, precum si ponderea acestuia in cadrul balantei de plati. Al doilea nivel evaluat va fi cel microeconomic, la nivelul firmelor, unde vor fi abordate aspecte de pret al serviciilor de telecomunicatii, precum si strategii urmate de firmele românesti in concurenta pe piata romaneasca.

II. Sectorul serviciilor - Informatii generale

În economiile de piata dezvoltate, serviciile reprezinta principala sursa în formarea produsului intern brut. În Uniunea Europeana, ponderea serviciilor în PIB este de 69,4%. Acest sector asigura majoritatea locurilor de munca ale europenilor (66,8%), în vreme ce în agricultura lucreaza doar 4,3% din populatie. În România, serviciile genereaza aproape jumatate din PIB si ocupa numai 37% din totalul fortei de munca.

In ancheta lunara a Institutului National de Statistica privind serviciile de piata prestate in principal pentru populatie sunt cuprinse activitatile: hoteluri si restaurante, activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica, jocuri de noroc si alte activitati recreative, activitati de servicii personale (coafura si alte activitati de infrumusetare, spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor, activitati de pompe funebre, intretinere corporala si alte servicii pentru persoane fizice).

Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, în 2003, la 72,8%. România se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. În 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Serviciile, incluzând transporturile, comertul, telecomunicatiile, posta, turismul, hotelurile/restaurantele, administratia publica si apararea nationala, educatia, sanatatea si asistenta sociala si alte servicii prestate catre unitati economice si populatie au avut în 2000 o pondere de 46,6% din PIB, ceea ce a însemnat o crestere de 3,1% în comparatie cu 1999 (Min. Inf. Pub., 2002). Serviciile au continuat sa creasca dupa 2000 si au atins o pondere de 48,8% din PIB în 2002 (Banca Mondiala, 2003).

Ritmuri de crestere mai sustinute încep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al îmbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. În primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul României. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

PIB-ul României va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro în prezent la circa 200 miliarde euro în urmatorii 5-10 ani. În aceste conditii, trebuie avut in vedere care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie. În opinia lui Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Române , principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor în structura economiei trebuie cautata la începutul anilor ’90.

Una dintre principalele piedici în calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, întretinere, îmbracaminte.

Pentru 2008, Comisia se asteapta la un impuls al economiei 6,5%. Sectorul serviciilor va avea, in acest an, o contributie de 2,8% la cresterea reala a PIB cu 0.1% mai mult fata de cea de anul trecut, pentru ca in 2007 si in 2008 ponderea sa se majoreze la la 3%.

Prognoza privind sectorul romanesc al serviciilor ar avea ca principal fundament eforturile UE de a implementa "Strategia de la Lisabona". Acesta este un amplu program european menit sa sporeasca competitivitatea economiei europene, astfel incat in 2010 zona euro sa devina cea mai competitiva economie din lume.

Un capitol important al acestei strategii este cel referitor la liberalizarea serviciilor in cadrul UE. Europa de Est are un avantaj considerabil in domeniul competitivitatii serviciilor, astfel incat mentinerea unei piete inchise in acest sector este impotriva intereselor statelor vestice, a declarat recent prim-ministrul ungar, mentionand ca si Ungaria trebuie sa se teama la acest capitol atunci cand Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana.

Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Telecomunicatiilor in Romania.doc