Piața valutară și modalitățile de acoperire împotriva riscului valutar

1.Piata Valutara

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.

Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.

Piata valutara este reprezentata de institutiile: bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala); casele de schimb autorizate; alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.

Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal.

Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.

Piata valutara este constituita dintr-o retea de telecomunicatii intre banci sau intermediari specializati numiti brokeri. Tranzactiile pe aceasta piata se efectueaza prin telefon, telex sau prin intermediul retelelor de informare. Esentialul schimbului este scriptic: tranzactiile sunt efectuate pe baza de virament intre conturile bancare. Toti agentii economici care efectueaza operatiuni cu monede straine participa, direct sau indirect la functionarea pietei valutare.

Influentele pe aceasta piata sunt multiple, dar factorii care conditioneaza dezvoltarea pietei valutare sunt: tendinta de liberalizare a comertului mondial – duce la cresterea schimburilor economice dintre state, care determina cresterea rolului pietelor valutare; cresterea ponderii creditului international in volumul tranzactiilor comerciale externe; cresterea ponderii anumitor valute nationale in ansamblul schimburilor economice; cresterea penuriei de lichiditate (mai ales pt tarile in curs de dezvoltare) –este combatuta de organismele financiare, acesta fiind rolul lor (acoperirea acestei nevoi permanente de resurse financiare)

Actorii pe piata valutara sunt menajele ce au nevoie de devize pentru deplasari in strainatate, intreprinderile ce solicita devizele pentru a-si platii furnizorii in strainantate sau pentru a efectua plasamente financiare. Banciile si intermediarii specializati sunt singuri care intervin pe piata valutara. In cadrul bancilor un rol important il au cambistii, care incep prin a compensa intre ei ofertele si cererile clientelei pentru aceiasi deviza.

Uneori, pe piata valutara, tranzactiile se desprind de activitatile economice propriu-zise. In acest sens avem:

- speculatia valutara–reprezinta ce este o operatiunea de vanzare/ cumparare care nu are o baza economica propriu-zisa, realizandu-se numai in scopul obtinerii anumitor castiguri (de regula nemeritate), in acest sens se speculeaza diferentele de curs valutar care apar intre perioade de timp diferite, locuri diferite. Castiga cel care apreciaza corect trendul cursului valutar.

- Arbitrajul valutar – operatiune asemanatoare speculatiei valorii, cu deosebirea ca se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile puse in circulatie si manipulate sunt mult mai mari.

- Interventia statului – este tot o operatiune ce semnifica vanzarea sau cumpararea masiva de valuta in scopul mentinerii cursului valutar al monedei nationale. Interventia statului trebuie facuta in corelatie cu politica financiar-valutara a statului si cu dezvoltarea economico-sociala a tarii.

Operatiunile ce se defasoara pe piata valutara sunt cele in numerar, realizarea efectiva a tranzactiilor ce este insotita nemijlocit de perfectarea unui contract de schimb (se numeste spot rate) si opartiunile la termen ce determina cursul de schimb la termen (forward rate).

2. Operatiuni pe piata valutara.

Aceasta operatiune se desfasoara, in principal, in schimburile internationale dat fiind faptul ca este necesar sa se asigure resursele financiare pt aceste tranzactii. Insa, pe langa operatiunile de schimb valutar ce se desfasoara in conexiune cu schimburile internationale mai exista si alte tipuri de operatiuni care depasesc sfera schimburilor (speculatia, arbitrajul, interventia statului).

Operatiunile de vanzare-cumparare, in general, sunt de 2 feluri:

-la vedere (denumite si operatiuni curente sau pe bani) – constau in tranzactii ce se efectueaza imediat (max 48 ore),