Plan de afaceri - restaurant de deserturi

1. Sumar

Motto : A manca diferit este intotdeauna ceea ce cautam cand impingem usa unui restaurant...

O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant inseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si in special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si in sala de restaurant, rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate incepe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mainii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce in ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu încredere este acela de a realiza cat mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu inseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrangatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de infiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena.

Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati.

Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza în functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul înregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta câte 30% din cifra de afaceri.

Planul de afaceri va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect.

Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie in mana ... voua va ramane sa o sesizati sau nu.

Echipa formata din Caprita Elena -Diana, Ciobanu Andreea- Roxana si Calinescu Simona isi propune sa aduca nou pe piata restaurantelor din Bucuresti, prin deschiderea unui restaurant cu un specific inedit: deserturile. Spre deosebire de restul restaurantelor de pe piata, meniul restaurantului Aligoté este unul deosebit, deoarece fiecare dintre specialitatile propuse pot fi incadrate din punct de vedere chimic in categoria deserturilor.

Ideea deschiderii acestui restaurant a pornit de la constatarea faptului ca pe piata din Bucuresti exista un dezechilibru intre cererea de servicii oferite de restaurantele de lux si oferta. Acest restaurant se adreseaza unui target format din persoane cu venituri peste medie, cu un statut social confirmat, dornice sa experimenteze ceva nou si cu standarde culinare ridicate. Produsele oferite vor incerca sa raspunda tuturor criteriilor de calitate impusa de o clientela selecta, cunoscatoare, capabila de o evaluare obiectiva. Astfel, meniul va fi unul functional, cu un raport calitate-pret multumitor, diferit de tot ceea ce exista pe piata, oferindu-i clientului un anumit statut social.

Succesul acestei afaceri va avea la baza calitatile initiarilor, calitati cum ar fi: perseverenta, pragmatism, dorinta de a reusi, disponibilitatea de a risca, munca in echipa, spiritual intreprinzator. Un inconvenient in calea reusitei acestei afaceri ar fi lipsa de experienta in mediul afacerilor.

La o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele.

Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctele-cheie. Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea pietei', spune Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko.

Cifra de afaceri din piata restaurantelor romanesti a depasit anul in anul 2007 un miliard de euro, iar in urmatorii trei ani se estimeaza ca aceasta se va dubla, a declarat ieri consultantul Visionwise (divizia grupului Daedalus), Andrei Iordache. „In 2007 s-a depasit cifra de afaceri de un miliard de euro, iar pana în 2010, chiar intr-o estimare pesimista, aceasta va atinge doua miliarde de euro“, a declarat Iordache, citat de NewsIn.

Una dintre principalele optiuni strategice care vizeaza planul de afacere este marca. Aligoté se doreste a deveni un brand cunoscut pe piata restaurantelor din Bucuresti prin metodele de promovare a marcii (pliante publicitare, reclame etc). Deoarece ne confruntam cu o concurenta loiala, pe aceasta piata aliantele nu sunt posibile din cauza numarului mare de ofertanti, respectiv a concurentei acerbe intampinate. Datorita specificului restaurantului, care se doreste a fi unic prin produsele si serviciile oferite, intelegerile cu alte restaurante din Bucuresti nu exista. In ceea ce priveste regimul proprietatii intelectuale, acesta protejeaza marca, respectiv ideea inovatoare ce a permis dobandirea unei pozitii avantajoase in raport cu rivalii, de plagiat.

Pentru deschiderea afacerii am estimat o suma de 150 000 euro in primul an, obtinuti prin autofinantare si prin finantarea externa prin credite bancare ce detine o proportie de 30% din capitalul social. Aceasta suma acopera atat nevoile durabile de finatare cat si nevoile pentru fondul de rulment, mentionand ca s-a apelat la o serie de imprumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung (de 5-10 ani). Datorita previziunilor comerciale se poate stabili un numar mediu de mese servite pe zi, iar datorita strategiei de preturi va fi posibila stabilirea pretului mediu pentru o masa. Aplicand la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata si anume 300 000 euro.

In ceea ce priveste „iesirea“ din afacere a investitorilor, Legea 31/1990 prevede ca un asociat se poate retrage dintr-un S.R.L. in urmatoarele cazuri: a) in cazurile prevazute in actul constitutiv, b) cu acordul tuturor celorlalti asociati, c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv al societatii sau a acordului, retragerea se poate face pentru motive temeinice,in baza unei hotatari a Tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare (termenul comun al recursului).

La baza acestei societati comerciale sta un contract de asociere in care s-a convenit ca modalitatea de reziliere a contractului sa fie renuntarea reciproca, comuna, in locul renuntarii unilaterale, astfel un asociat nu se poate retrage singur, fara consimtamantul celorlalti.

La constituirea firmei, intr-o prima faza, datorita abilitatilor si capacitailor antreprenoriale, intreprinzatori sunt si manageri, in sensul ca ei isi conduc singuri propria afacere.

Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor intr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decat de mana omului. In bucatarie va exista o intreaga echipa, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii sefi, apoi in ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, ospatarii, spalatorii de vesela (plongeur). Fiecare are locul sau în bucatarie si acelasi scop: satisfacerea clientilor.