Planificarea Activitatii de Audit Financiar

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Planificarea Activitatii de Audit Financiar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 120 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dr. Suciu Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

ÎNTRODUCERE
CAPITOLUL I
ACTIVITĂTI NECESARE PLANIFICĂRII ANGAJAMENTULUI DE AUDIT FINANCIAR
1.1 Obiectivele activitătilor necesare planificării 6
1.2 Etapele necesare planificării 7
1.3 Activităti de pre-planificare 11
1.3.1 Acceptarea noilor clienti si păstrarea celor vechi 11
1.3.2 Stabilirea motivelor pentru care un client doreste un audit financiar 12
1.3.3 Obtinerea unui acord cu clientul 12
1.3.4 Stabilirea membrilor echipei 14
1.4 Obtinerea informatiilor de context 15
1.4.1 Surse si metode de informare 15
1.4.2 Tipuri de activităti desfăsurate pentru evaluarea clientului 17
1.5 Obtinerea informatiilor despre obligatile juridice a clientului 18
1.6 Activităti de efectuare a procedurilor analitice 19
1.7 Activităti de stabilire a pragului de semnificatie 28
1.7.1 Importanta pragului de semnificatie 28
1.7.2 Termenii care definesc semnificatia 30
1.7.3 Etapele aplicării princiupiului pragului de semnificatie 33
1.8 Analiza riscului 37
1.9 Evaluarea controlului intern si a sistemului contabil 40
CAPITOLUL II
PLANIFICAREA ANGAJAMENTULUI DE AUDIT FINANCIAR
2.1 Preplanificarea. Obtinerea unui acord cu clientul 44
2.2 Obtinerea informatiilor de context 48
2.3 Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului 51
2.4 Efectuarea procedurilor analitice preliminare 57
2.5 Plan de audit 74
2.6 Determinarea pragului de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil 82
2.7 Întelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control 106
2.8 Întocmirea programului de audit 113
CONCLUZII 116
BIBLIOGRAFIE 118

Extras din document

”Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legătura care le uneşte”.

TITU MAIORESCU

Exprim întreaga mea recunostintă Doamnei profesor universitar Dr. Ana Morariu, pentru cunoştinţele transmise cu nemărginită pasiune şi răbdare.

De asemenea, aduc mulţumiri domnului profesor universitar Lect. Dr. Suciu Gheorghe, coordonatorul acestei lucrări, care m-a îndrumat cu competenţă, răbdare şi pasiune în toate etapele elaborării ei.

În sfărşit, dar în mod deosebit, mulţumesc familiei mele şi celor dragi, care m-au încurajat, m-au susţinut şi au crezut în mine.

INTRODUCERE

Întro economie globală şi bazată pe cunoştinţe, în care informaţia reprezintă al doilea factor important după resursele umane, auditul şi controlul situatilor financiare devine din ce în ce mai important, ca urmare a impactului competitive pe care îl are informaţia asupra mediului de afaceri. Mediul economic, tehnologia, se află în continuă schimbare. Ceea ce a fost valabil ”ieri”, poate fi depăşit ”mâine”. În consecinţă, menţinerea echilibrului necesită permanente acţiuni corective.

Nu puţini sunt cei care se întreabă care sunt implicaţiile globalizării economice şi mai ales cum va influenţa creşterea continuă a cerinţelor de informare, profesia de auditor.

Dacă, la originile sale, auditul a jucat rolul primordial de control asupra afacerilor si, implicit, cel de depistare a fraudelor, pe măsură ce societatea a evoluat si afacerile au căpătat o amploare globală fără precedent, rolul auditului a suferit mutatii profunde, lăsând controlul afacerilor si descoperirea fraudelor în seama altor functii organizationale.

Auditorii viitorului se vor confrunta şi în multe cazuri deja se confruntă, cu competiţia agenţilor fiscali, consultanţilor de afaceri, contabililor necalificaţi, analiştilor financiari şi a diverşilor alţi consultanţi. De aceea auditorii trebuie să se axeze pe punctele lor tari tradiţionale, precum independenţa şi grija pentru interesul public, prin migrarea către activităţi cu o valoare adăugată înaltă, urmărind să-şi dezvolte cunoştinţele printr-o perfecţionare continuă. Orice profesie, şi cea de auditor, are drept caracteristică fundamentală acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. Interesul public reprezintă binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care o deserveşte un auditor profesionist.

Auditorii au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte segmente ale comunităţii de afaceri, precum şi guvernul şi publicul în sens larg se bazează pe auditori în ceea ce priveşte menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor finaciare, securităţii sistemelor informaţionale, contabilizarea şi raportarea financiară corectă. De aceea, atitudinea şi comportamentul auditorilor în procesul de furnizare a unor astfel de servicii au impact deosebit asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării din care fac parte. Această poziţie avantajoasă poate fi menţinută doar în condiţiile în care auditorii fac cunoscut faptul că serviciile lor sunt realizate la cel mai înalt grad de performanţă şi în concordanţă cu cerinţele etice corespunzătoare unei astfel de performanţe.

Timpul pe care îl trăim este caracterizat de ample procese de reformă economică şi financiară, ale căror obiective le reprezintă promovarea şi implementarea unor metodologii armonizate cu bună practică pe plan european şi mondial. Din acest punct de vedere, auditul este un domeniu de vârf al teoriei şi practicii economico-financiare, care se interpune între producătorii şi utilizatorii informaţiilor, ambele grupări având nevoie de opinia exprimată de auditor în legatură cu atestarea sinceritaţii situaţiilor financiare, cu confirmarea respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi cu respectarea principiilor de performanţă managerială, respectiv economicitatea, eficienţa şi eficacitatea.

Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a fidelităţii reprezentărilor contabile şi financiare, a constituit şi constituie cheia de bază pentru probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice. De aceea, amploarea şi complexitatea operaţiunilor şi tranzacţiilor, efectuate de entităţile economice ca şi dezvoltarea continuă a mediului economic, în care acestea îşi desfăşoară activităţile, au determinat în mod hotărâtor şi evoluţia auditului.

Auditul a pornit de la o corectare specifică a fraudelor în documentele financiar-contabile, a continuat cu aprecierea globală de fidelitate a situaţiilor (rapoartelor) emise de entităţile economice şi cu analiza critică a structurilor acestora şi evaluarea procedurilor utilizate la întocmirea situaţiilor, iar în prezent este orientat în mare măsură spre evaluarea modului de respectare, de către managementul entităţilor, a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii in utilizarea resurselor financiare.

Întrebarea care se ridică însă, este: Cum poate un auditor să evalueze completitudinea, acurateţea şi integritatea datelor furnizate de managementul unei entităţi, pentru asigurarea reuşitei misiunii de audit?-

Elementele de fraudă şi eroare cu ajutorul calculatorului nu sunt puţine.

Totuşi, mulţi auditori nu conştientizează necesitatea realizării unui control al sistemului informatic şi nu percep această testare a validităţii şi autenticităţii datelor ca fiind direct legată de obiectivele unei misiuni de audit financiar.

Cheia în domeniul auditului este de a recunoaşte că auditul poate avea şi o mai mare valoare dacă analizează aspecte dincolo de problemele financiare tradiţionale şi se focalizează asupra unor puncte de interes pentru un public mai larg. Mulţi auditori consideră astăzi că metodologia de audit care era potrivită în era industrială s-ar putea să nu fie suficient de dezvoltată pentru era informaţională, când activele sunt intangibile, comerţul este electronic, pieţele sunt globale şi ritmul schimbării este din ce în ce mai accelerat.

Ce valori trebuie să ofere auditorii- Trebuie oare să ofere o abordare tradiţională a analizelor periodice ce vizează datele istorice, a datelor bazate pe cost sau a situaţiilor financiare- Oare este necesară o abordare bazată pe date în continuă schimbare, bazate pe valoare şi pe emiterea de informaţii cât mai cuprinzătoare-

Oricum auditori viitorului ce vor lucra în comerţ şi industrie vor avea oportunitatea de a deveni o resursă cheie în organizaţiile lor. Pentru a avea succes în noile încercări ei trebuie să-şi diversifice cunoştinţele de bază dincolo de analiza financiară tradiţională către noi domenii precum tehnologia informaţiei, măsurarea performanţelor nefinanciare şi managementul general ”Victoria este un vârf al curajului şi la capătul acestuia se află libertatea care vine odată cu conştiinţa faptului că nicio putere pământească nu te poate înfrânge. Tăria de caracter este unicul lucru fără de care nu poţi trăi şi doar curajul convingerilor proprii este cel care face posibilă schimbarea.

Adevărata avere, astăzi, se măsoară în cantitatea şi calitatea informaţiei deţinute la un moment dat. Întreaga evoluţie a societăţii omeneşti este grevată pe amplificarea continuă a capacităţii de informare. Mileniul în care am intrat este cel al civilizaţiei multimedia şi al informaţiei structurate sistemic”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Planificarea Activitatii de Audit Financiar.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE MASTER : AUDIT FINANCIAR SI CONSILIERE