Politica Agricola Comuna

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Politica Agricola Comuna.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 51 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nedelcu Vasile, Geangos Ciprian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
CAPITOLUL II
FONDURI STRUCTURALE COMUNITARE
CAPITOLUL III
PROGRAMUL SAPARD
CAPITOLUL IV
PROGRAMUL SAPARD ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL V
POLITICI AGRICOLE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ
CONCLUZII
ANEXA
STUDIU DE CAZ PE MĂSURA 3.1 – EUROFERMĂ ZOOTEHNICĂ

Extras din document

INTRODUCERE

Prin elaborarea acestei lucrări se doreşte analizarea atât a stadiului implementării programului SAPARD în România cât şi evaluarea impactului acestui program asupra mediului rural.

Lucrarea de faţă e structurată în şase părţi - cinci capitole şi o anexă cu studiul de caz:

Primul capitol prezintă Politica Agricolă Comună, aceasta fiind prima politică elaborată de Comunitatea Economică Europeană , considerată a fi propulsorul unificării europene. Sunt prezentate obiectivele acestei politici, reformele sale şi prevederile Agendei 2000.

Al doilea capitol face o descriere generală a instrumentelor de pre-aderare ale Uniunii Europene, precum şi o introducere în problematica fondurilor structurale.

În al treilea capitol este prezentat Programul SAPARD, Program care reprezintă cel de-al treilea instrument de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene (UE) pentru statele candidate, valabil pentru perioada 2000-2006. Rolul său este acela de a sprijini statele candidate în vederea pregătirii lor pentru participarea la Politica Agricolă Comună şi la Piaţa Internă a Uniunii Europene.

În al patrulea capitol este prezentat Programul SAPARD în România, începând cu descrierea Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR), structurile cheie implicate în derularea Programului, rolul Comisiei Europene în implementarea Programului SAPARD, prezentarea contractului de finanţare dintre Agenţia SAPARD şi beneficiarii finanţării nerambursabile, modalitatea de promovare a Programului, procedurile privind implementarea programului şi terminând cu stadiul implementării programului.

În acest capitol este prezentat contractul cadru de finanţare dintre agenţia SAPARD şi beneficiarii fondurilor nerambursabile, la care s-au propus modificări şi completări, ţinând cont de experienţa practică în interpretarea clauzelor contractuale şi de modificarea cadrului legislativ care reglementează executarea silită a creanţelor bugetare.

Al cincilea capitol realizează o prezentare succintă a inportanţei economice a spaţiului rural, ocuparea agricolă, precum şi investiţiile în agricultura României

În Anexă este tratat un Proiect de finanţare de tip SAPARD, pe Măsura 3.1, în deplină concordanţă cu conţinutul capitolului IV şi anume înfiinţarea unei euroferme zootehnice pentru vaci cu lapte, evidenţiindu-se întocmirea Studiului de fezabilitate, a Planului de Afaceri, a Devizului general şi completarea Cererii de finanţare, necesare pentru semnarea contractului de finanţare cu Agenţia SAPARD.

CAPITOLUL I

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

Politica Agricolă Comună: dinamica şi prevederile Agendei 2000

Origine şi evoluţie

Politica Agricolă Comună (PAC) a fost prima politică elaborată de Comunitatea Economică Europenă, fiind de fapt chiar "propulsorul" unificării europene, înainte de a deveni -datorită costurilor financiare extrem de importante- "victima” propriului său succes.

Termenii generali ai PAC au fost stabiliţi prin Articolul 39 al Tratatului de la Roma în 1957. Iniţial, obiectivele PAC au fost următoarele:

- creşterea productivităţii în agricultură prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării producţiei agricole şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă;

- asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă comunitară, în special prin creşterea veniturilor individuale ale persoanelor din sectorul agricol;

- stabilizarea pieţelor;

- asigurarea unei aprovizionări constante cu produse alimentare;

- asigurarea aprovizionării consumatorilor la preţuri rezonabile

Aceste obiective politice nu au repezentat nişte "ţinte fixe" dimpotrivă au fost extrem de flexibile, mai ales dacă ne referim la formulări de tipul "echitabil si rezonabil".

Cele trei principii ale PAC şi anume: piaţa unică, preferinţa comunitară şi solidaritatea financiară au fost definite un an mai târziu la Conferinţa de la Stresa (1958). Aceste principii de bază au avut numeroase implicaţii în implementarca acestor politici.

Instrumentele de politică nu au fost clar definite de la început (cu excepţia creării unor fonduri financiare), lăsând la îndemâna decidenţilor emergenţa unor clarificări ulterioare. În 1962 s-a elaborat primul pachet de măsuri legislative agricole referitoare la crearea a şase organizaţii comune de piaţă . După această dată a urmat o perioadă de tranziţie care s-a finalizat în anul 1967 prin consolidarea pielei unice pentru anumite produse. Obiectivele iniţiale au fost atinse relativ uşor încă din primii ani, mai ales în ceea ce priveşte creşterea productivităţii, stabilitatea pieţelor şi autosuficienţa pentru majoritatea produselor agroalimentare. Din 1962 până în 1992 PAC s-a bazat în special pe “garantarea" preţurilor interne şi Organizarea Comună de Piaţă specifică fiecărui produs .

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica Agricola Comuna.doc

Alte informatii

Proiectul a fost prezentat la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti