Politica comercială în domeniul agoalimentar

INTRODUCERE

România este una dintre țările cu cel mai pronunțat caracter agrar dintre țările Uniunii Europene.

Din păcate, acest lucru nu înseamnă implicit un aport corespunzător al agriculturii la formarea PIB și nici un grad ridicat de eficiență, ca nivel de productivitate deopotrivă rezultat din compararea sectorului cu alte sectoare din economia noastră, cât și, mai ales, cu randamentele la diverse culturi și specii de animale înregistrate în restul țărilor europene. Aceeași situație, dacă nu chiar mai accentuată, o regăsim și la randamentele la cartofi și rapiță și la floarea soarelui, ultima însă nefiind o cultură semnificativă în celelalte state membre ale UE.

Deosebit de semnificative sunt datele cu privire la potențialul agricol a celor mai mari producători agricoli din UE, în care se încadrează, desigur, și România, privite prin prisma locului și ponderii ocupate în total UE din punct de vedere al suprafețelor cultivate și al producției. Astfel, la grâu, România ocupă din punct de vedere al suprafeței, locul 4 cu o pondere de 8,5% în total, însumând împreună cu Franța, Germania și Polonia aproape 50% din totalul suprafeței cultivate din totalul UE.

O situație similară se constată și în ceea ce privește efectivul de animale. De unde în trecut România se detașa printre primele țări în Europa din punct de vedere al efectivelor de bovine, porcine, ovine și caprine, astăzi, la numărul de bovine de circa 2 milioane cinci sute de mii de capete, România este depășită cu puțin de Belgia și, în mod semnificativ, de Franța.

Este demn de relevat faptul că ponderea producției animale este scăzută față de potențialul țării noastre în aceasta privință.

I.CONCEPTE METODOLOGICE

Importul constituie totalitatea operatiilor cu caracter comercial prin care se introduc intr-o tara marfuri/produse cumparate din alte tari.

Termenul export în comertul internațional înseamnă trimiterea de bunuri sau servicii produse într-o tara către piata altei țari. Vânzătorul acestor bunuri și servicii este numit exportator, cumpărătorul străin este considerat importator. Exportul de mărfuri necesită deseori implicarea autorităților vamale. Contrapartida inversă a unui export este un import.

Balanta comerciala reprezinta un tablou economico-statistic in care se inregistreaza si se compara sistematic valoarea totala si pe grupe de marfuri a exportului si a importului unei tari, pe o anumita perioada, de regula un an. Gruparea bunurilor economice exportate si importate se realizeaza in modalitati diferite de la o tara la alta.

Fiecare tara urmareste, cu ajutorul balantei comerciale, modul cum participa ea la comertul international, in scopul valorificarii pe piata externa a rezultatelor activitatii la scara nationala. Exportul constituie activul in care se inscriu operativ sumele incasate din vanzarea bunurilor economice, intr-o valuta convenita. Importul constituie pasivul in care se inscriu sumele platite pentru bunurile economice importate, intr-o valuta inscrisa in contractul de import.

Tariful vamal Actul normativ prin care statul reglementeaza taxele vamale la import.

Intelegerea si aplicarea corecta a tarifului vamal necesita clasificarea marfurilor si taxelor vamale, precum si definirea valorii in vama, originii marfurilor si teritoriului vamal.

Clasificarea marfurilor in tariful vamal, cu cea mai larga raspandire, se face pe baza Nomenclatorului Consiliului de Cooperare Vamala, care face obiectul unei Conventii Internationale.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe teritoriul vamal sau scoase de pe teritoriul vamal, precum și cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile și descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internațională.

Scopul aplicării taxelor vamale este:

- optimizarea structurii importului de mărfuri;

- echilibrarea importului și exportului de mărfuri;

- protecția producătorilor de mărfuri autohtoni.