Politică de stimulare și promovare a exportului

INTRODUCERE

Dezvoltarea exporturilor reprezinta o latura inseparabila a procesului cresterii economice contemporane, un factor important al realizarii unei dezvoltari economice intensive pe termen mediu si lung.

Legatura conditionala între expansiunea exporturilor si dezvoltarea economica de ansamblu este evidenta în deosebi în cazul tarilor mici si mijlocii - fie ele dezvoltate sau în curs de dezvoltrea - ,tari în care comertul exterior joaca un rol important în crearea venitului national, în formarea produsului social total.Astfel, cresterea exporturilor se vadeste necesara pentru crearea mijloacelor de plata a importurilor implicate de procesul de dezvoltare economica, atît în mod direct, cît si indirect (prin suplimentarea capacitatii unei tari de a mobiliza fonduri pentru dezvoltarea de pe pietele internationale, precum si de a onora platile în contul serviciului datorii externe). În acelasi timp, cresterea exporturilor permite punera în valoare a posibilitatilor de specializare rezultate din adîncirea participarii la diviziunea internationala a muncii.

Politicile economice nationale promovate de tarile în curs de dezvoltare influenteaza, diverse feluri, cresterea exporturilor lor de produse manufacturate. Experienta acestor tari confirma, înca o data, teza marxista conform careea capacitatea unei tari de a-si dezvolta în plan cantitativ si calitativ, asemenea exporturi este conditionata în mod hotarîtor de gradul de dezvoltare economica si stuctura economiei nationale. Din acest punct de vedere, în cazul majoritatii tarilor în curs de dezvoltare care au pasit pe calea industrializarii se constata, în prezent, o atentie prioritara acordata industriilor de substituire a importurilor în dauna celor orientate catre export. O astfel de orientare pare a fi inevitabila în etapele initiale ale procesului de industrializare a unei tari, dar ea se manifesta, în epoca contemporana, ca optiune de politica economica pe termen lung a majoritatii tarilor în curs de dezvoltare, afectînd în mod negativ capacitatea si posibilitatile acestor tari de a implimenta strategii eficiente de dezvoltare a exportului de produse manufacturate.

Strategiile adecvate pentru dezvoltarea exporturilor pot contribui la crearea conditiilor favorabile atenuarii sau eliminarii unor probleme economice globale cu care sunt confruntate unele tari – în special în curs de dezvoltare – cum sunt: înregistrarea unor fluctuatii excesive în veniturile obtinute din export; deteriorarea raportului de schimb; dimensiunile reduse ale pietei interne, cu consecinte nefavorabile, în special asupra eficientei activitatii în ramurile productiei industriale; deficite cronice ale platilor externe etc. Pentru punerea în practica a unor astfel de strategii sînt însa necesare o serie de mijloace tactice , constînd în instrumente specifice diverse vizînd dezvoltarea exporturilor, înglobate în mod unitar în politica economica externa.

Selectarea gamei acestor instrumente, precum si a modalitatilor de utilizare a lor, depinde nemijlocit de obiectivele urmarite, de specificul diferitelor piete externe, de gradul posibil de flexibilitate în orientarea spre una sau alta din categorii, precum si de impactul pe care utilizarea acestora îl poate avea asupra restului economiei nationale.

Mecanismele de dezvoltare a exporturilor reunesc, în acest sens, ansamblul instrumentelor economice specifice, cu caracter tactic, utilizate atît la nivel microeconomic, cît si la nivel macroeconomic în scopul cresterii si diversificarii volumului exporturilor, în strînsa concordanta cu obiectivele strategice urmarite.

Ele se împart în doua mari categorii:

- mecanismele de promovare a exporturilor;

- mecanismele de stimulare a exporturilor.