Politica europeană de mediu - evoluție și perspective

Rezumat

Protecţia mediului este una dintre provocările majore ce privesc Europa. Comunitatea

europeană a fost foarte criticată pentru punerea intereselor economice şi comerciale în faţa celor legate de mediul înconjurător. Este de la sine înţeles că modelul european de dezvoltare nu poate fi bazat pe epuizarea resurselor naturale şi pe deteriorarea continuă a mediului.

Politica de mediu este un sistem compus din principii ,declarații sau mecanisme ale protecției mediului, aceste componente interactionând între ele, fapt ce determină considerarea ei drept un sistem integru.

Politica de mediu conține nu numai scopuri şi obiective sau priorităţi, ci şi metodele şi instrumentele necesare atingerii lor, aceasta fiind bazată pe principiile durabilităţii (este orientată nu numai spre conservarea mediului, dar şi spre utilizarea lui durabilă, inclusiv a conservării resurselor).

Tratatele care au fost instituite în Comunitățile Europene nu prevedeau competențe comunitare explicite în materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, în crestere rapidă, statele membre au adoptat măsuri la scară națională. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combătută în mod eficace doar în limitele frontierelor naționale. În plus, unele din măsurile adoptate de statele membre împiedicau libera circulație a mărfurilor în cadrul pieței comune. Ca urmare, apelurile și presiunile pentru acțiuni comune în favoarea mediului s-au multiplicat. Astfel, cu timpul, s-a dezvoltat progresiv un drept comunitar al mediului, care cuprinde în prezent peste 200 directive si regulamente. Ele privesc, în principal, protecția apelor, calitatea aerului, protecțiea florei si faunei, zgomotul, eliminarea deșeurilor. Legislația mediului prezintă o caracteristică particulară, anume ea ține seama de aspectele economice.

Politica de mediu a Uniunii Europene, așa cum a fost stabilită prin Tratatul CE, are ca scop asigurarea sustenabilitatii activitătii de protecție a mediului, prin includerea acesteia in politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de măsuri de prevenire, prin respectarea principiului “cel care poluează plăteste”, prin combaterea la sursa a poluării, și prin asumarea în comun a responsabilității. Ca urmare, apelurile si presiunile pentru actiuni comune în favoarea mediului s-au multiplicat.

Cuvinte cheie: Capitalul natural – progres

Introducere

Mediul şi în mod principal protecţia şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu constituie un obiectiv primordial al umanităţii, integrat în toate politicile şi strategiile de dezvoltare, în contextul transformărilor majore la care este supus mediul înconjurător la nivel global. Menţinerea echilibrului ecologic al planetei, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a omenirii, impune găsirea unor soluţii care presupun eforturi financiare şi organizatorice la toate nivelurile – local, naţional şi internaţional.

Politica de mediu este concepută ca formă a politicii generale a statului (politica publică), având ca sarcină stabilirea strategiilor, obiectivelor şi priorităţilor, metodelor şi mijloacelor implicate în acţiunile desfăşurate pe plan naţional în scopul prevenirii şi combaterii poluării, a conservării şi dezvoltării durabile a mediului.

Prezenta lucrare analizează pentru început problematica mediului ca pe o componentă a strategiei europene de dezvoltare durabilă iar apoi prezintă elementele de bază sau momentele cheie ale dezvoltarii Politicii Europene de Mediu (PEM),de asemenea si actorii institutionali ai politicii de mediu, obiectivele, principiile şi sistemul instrumentelor PEM, strategiile si perspectivele. În ultima parte a lucrarii, vom reflecta asupra aspectelor relevante privind adoptarea acquis-ului de mediu în România.

Momente cheie

Faptul că sistemele noastre de susținere a vieții sunt ținta unor atacuri fără precedent din parte efectelor combinate ale urbanizării, industrializarii, agriculturii și stilurilor noastre de viață cotidiană nu este contestat de nimeni. Totuși, pur și simplu nu se știe cât de multe dereglări pot suporta aceste sisteme fără să iasă din funcție. Unii oameni de știință se tem că ,în anumite domenii, s-ar putea să ne aflăm mai aproape decât ne imaginam de incalcarea « limitelor extreme » pe care le impune activităților noastre mediul. Și este de conceput că depăsirea limitelor stabilite de natura poate avea ca rezultat incapacitatea planetei de a mai susține viata.

Politica de mediu a Uniunii Europene a apărut ca domeniu separat al preocupării comunitare în anul 1972, impulsionată de o conferintă a Organizației Natiunilor Unite asupra mediului înconjurator, care a avut loc la Stockholm, in acelați an.

In 1973 a fost elaborat primul Program de Acțiune pentru Mediu – PAM (1973-1977), sub forma unei combinații de programe pe termen mediu și de gândire strategică,care accentua nevoia de protecție a apei și a aerului și care conținea o abordare sectorială a combaterii poluării.

In 1978 a fost adoptat al doilea Program de Actiune pentru Mediu - PAM 2 (1978-1982), structurat pe aceleasi priorităti ca și PAM 1 și fiind, de fapt, o reinnoire a acestuia.

Anul 1981 a marcat crearea, în cadrul Comisiei Europene, a Directiei Generale pentru Politica de Mediu, unitate responsabilă pentru pregatirea și asigurarea implementării politicilor de mediu si totodată inițiatoarea actelor legislative din domeniu. Astfel, politica de mediu devine din ce in ce mai complexă și mai strâns corelată cu alte politici comunitare.

În 1982 a fost adoptat al treilea PAM (1982 -1986), care reflectă influența dezvoltării pieței interne in echilibrarea obiectivelor sale cu cele ale pieței. In plus,acest program de acțiune marchează trecerea de la o abordare calitativă a standardelor de mediu, la una axată pe emisiile poluante.

Anul 1986 se individualizează prin adoptarea Actului Unic European (ratificat în 1997), document prin care protecția mediului dobândeste o bază legală in cadrul Tratatului Comunității Europene (Tratatul de la Roma, 1957). In 1987 a fost adoptat PAM 4 (1987-1992) caracterizat prin aceeași tendintă de coordonare cu evoluția si obiectivele pieței unice ca si programul precedent. Un element de noutate al PAM 4 il constituie pregatirea terenului pentru strategia cadru de dezvoltare durabilă, adica promovarea conceptului de conservare a mediului și a resurselor sale în vederea transmiterii aceleiasi moșteniri naturale si generatților viitoare.