Politica industrială a Uniunii Europene. Politica industrială a României

1. ECONOMIA INDUSTRIALĂ. GENEZĂ, EVOLUŢIE, CONDIŢIA ACTUALĂ

Economia industrială, disciplină în proces de consolidare care îşi afirmă un statut distinct de cel al microeconomici, cu care de altfel interfera profund, se află la o răscruce a evoluţiei ei. Răscrucea este determinată, pe de o parte, de progresele înregistrate până în prezent în conturarea bazei teoretice şi a instrumentelor necesare găsirii răspunsurilor la numeroasele probleme pe care le generează activitatea economică, iar pe de altă parte, de emergenţa unor condiţii şi situaţii noi ce caracterizează această activitate la începutul celui de-al treilea mileniu şi pentru care răspunsurile sunt în curs de cristalizare. Progreresele înregistrate s-au realizat în condiţiile în care numeroase tehnici avansate şi analize efectuate au fost puse la îndoială, controversate şi reconsiderate; drumul parcurs până astăzi, care a cunoscut o substanţială extindere a problematicii abordate şi rafinarea continuă a instrumentarului folosit, a ajuns la un punct în care încep să fie căutate noi căi prin care cadrul teoretic construit să asigure explicarea mai bună a problemelor concrete de economie industrială şi abordarea creativă a noilor provocări.

Cu toate progresele înregistrate, înseşi denumirea şi definiţia disciplinei nu întrunesc până astăzi sufragiile tuturor specialiştilor cu preocupări în domeniu.

În ceea ce priveşte denumirea disciplinei, sintagmele economie industrială (industrial economics), organizare industrială (industrial organization) şi economie şi organizare industrială (industrial economics and organization) sunt considerate sinonime, fiind larg acceptată ideea că până la mijlocul anilor '70 ai secolului trecut a prevalat termenul de economie industrială, după care denumirea de organizare industrială a devenit precumpănitoare.

B. Carlsson abordează însă aceste denumiri mai nuanţat, considerând că organizarea industrială este focalizată asupra structurii "industriilor" (sectoarelor industriale) la un anumit moment . În viziunea sa, economia industrială are o sferă de cuprindere sensibil mai largă, incluzând, pe lângă organizarea industrială, şi dinamica industrială, prin care înţelege procesul de evoluţie a industriei concomitent la nivelurile macroeconomic, de sector (industrie) şi de firmă. Dacă organizarea industrială descrie şi analizează structura industriei, dinamica industrială evidenţiază comportamentul firmelor, relaţiile dintre firme şi relaţiile dintre microeconomic şi macroeconomie, concentrându-se asupra a patru teme predilecte:

 natura activităţii economice a firmei şi modul în care aceasta este determinată de dinamica ofertei;

 rolul jucat în creşterea economică de relaţiile dintre firme şi de modul în care acestea se schimbă în timp;

 contribuţia schimbărilor tehnologice şi a cadrului instituţional la progresul tehnologic;

 definirea politicii industriale, adică a politicii economice de sprijinire sau stânjenire a ajustărilor structurale ale economiei în raport cu circumstanţele în schimbare.

Teoriile cele mai recente în domeniul economiei industriale acoperă substanţial aceste teme, dând expresie unor preocupări în care aspectele structurale statice se echilibrează cu cele funcţionale, dinamice.

Cât priveşte definiţia disciplinei, literatura abundă de enunţuri care diferă uneori sensibil atât ca formulare, cât, şi acest lucru este mai important, şi din punctul de vedere al conţinutului. P. Fergusson şi G. Fergusson dau o definiţie remarcabilă prin claritatea ei: "Economia industrială este cel mai bine definită ca aplicarea teoriei microeconomice la analiza firmelor, a pieţelor şi a industriilor".

Definiţia relevă legăturile puternice ale economiei industriale cu microeconomia, căreia îi dă o orientare mai accentuat pragmatică, mai apropiată de cerinţele formulării politicii industriale. G. Stigler consideră însă că economia industrială nu constituie o disciplină distinctă, fiind doar microeconomie industrială diferenţiată pentru sectorul secundar al economiei.