Politica monetară a Băncii Centrale Europene în contextul crizei COVID-19

INTRODUCERE

Acest referat se concentrează pe acțiunile inițiale întreprinse de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a atenua impactul pandemiei.

Prima secțiune subliniază contextul: răspândirea globală a virusului a dus piețele financiare în tulburări, în timp ce măsurile de blocare implementate de țări pentru a atenua răspândirea virusului au dus la pierderi economice mari pe termen scurt. Aceasta evidențiază complementaritatea măsurilor luate de autoritățile fiscale, monetare și de supraveghere din întreaga lume, care au contribuit la reducerea panicii financiare și la atenuarea efectelor economice cauzate de COVID-19. Se concentrează pe deciziile de politică monetară ale BCE luate în prima jumătate a anului 2020. Pentru a-și atinge obiectivul principal - menținerea stabilității prețurilor - BCE și-a urmărit trei obiective principale: asigurarea unei poziții generale suficient de acomodative, sprijinirea stabilizării pieței pentru a proteja mecanismul de transmitere și furnizarea de lichidități ample ale băncii centrale, în special pentru a menține furnizarea de credite. Achizițiile de active au fost intensificate, atât în cadrul programului existent de achiziții de active, cât și prin lansarea unui nou program temporar de achiziții în caz de urgență pentru pandemie. De asemenea, BCE a oferit băncilor mai multe posibilități de a împrumuta lichiditate în cadrul operațiunilor sale de refinanțare pe termen lung, ușurându-și simultan cerințele de garanție.. Accentul se pune mai degrabă pe motivația, scopul și impactul acestor măsuri decât pe detaliile tehnice ale acestora.

A doua secțiune se continuă cu prezentarea impactului acestor măsuri adoptate de Banca Centrală Europeană asupra pieții financiare cât și a macroeconomiei. Cum acestea au stabilizarea pieța și au furnizat lichidități ample ale băncii centrale pentru a sprijini acordarea de credite către economia reală.

Secțiunea finală se încheie în câteva concluzii care rezumă în linii ample reacția Băncii Centrale Europene în contextul pandemiei. Cu toate acestea deși factorii de decizie politică au condus economia relativ bine în adâncul crizei, sarcina lor este departe de a fi încheiată și poate deveni și mai complexă.

Capitolul 1. Măsurile de politică monetare adoptate de Banca Centrală Europeană în contextul pandemiei

La începutul anului 2020, lumea a fost răsturnată cu susul în jos de o nouă infecție virală numită COVID-19, a cărei răspândire Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat-o pandemie la 11 martie. Virusul combină (cel puțin) trei șocuri: de sănătate, financiar și economic, provocând una dintre cele mai profunde crize văzute vreodată în timp de pace. Guvernele din întreaga lume au luat rapid măsuri fără precedent pentru a lupta împotriva pandemiei, prioritatea principală fiind limitarea virusului, urmată îndeaproape de limitarea panicii financiare și a consecințelor economice, în care au fost ajutate de băncile centrale și autoritățile de supraveghere.

În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a decis, în cadrul ședinței de politică monetară din data de 12 martie 2020, că se impune adoptarea unui pachet cuprinzător de măsuri de politică monetară. Acesta viza, pe de o parte, atenuarea riscului unor scăderi puternice ale lichidității și creditului, prin menținerea unor volume însemnate de lichiditate în sistemul bancar și protejarea fluxului de credite către economia reală și, pe de altă parte, păstrarea orientării acomodative a politicii monetare prin evitarea înăspririi prociclice a condițiilor de finanțare în economie.

La începutul crizei, orientarea politicii monetare în zona euro era deja foarte acomodativă. De la sfârșitul anului 2011, BCE și-a redus în mod continuu ratele dobânzilor, principala sa dobândă de politică - rata facilității de depozit (DFR) - situându-se la un minim record de - 0,5% din septembrie 2019. În plus, achizițiile de active în cadrul Programul de achiziție de active (APP) al BCE a fost reluat din noiembrie 2019, la un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. În plus, orientarea anticipată a BCE asigură menținerea unei politici foarte ușoare până când inflația din zona euro va converge puternic către ținta de sub, dar aproape de 2% pe termen mediu. Pentru a sprijini canalul de transmisie bancar într-o lume a ratelor dobânzilor negative, BCE a lansat, de asemenea, o a treia serie de operațiuni de refinanțare pe termen lung, în septembrie 2019 - așa-numita TLTRO III - în condiții mai favorabile decât era planificat inițial. În timp ce scadența operațiunilor a fost prelungită cu un an, ratele împrumuturilor au fost și ele reduse, până la rata dobânzii la facilitatea de depozit (DFR), sau - 0,5%.