Politică monetară și evoluții financiare

In luna noiembrie, BNR a stopat procesul de relaxare implicita a politicii ratei dobanzii. Intarindu-si progresiv controlul exercitat asupra lichiditatii din sistem, autoritatea monetara a reasezat pe un trend ascendent randamentul mediu al plasamentelor efectuate de institutiile de credit la banca centrala35. Valoarea medie trimestriala a acestui indicator a continuat, insa, sa se reduca, atingand in acest interval minimumul sau istoric. Efectul acestei reduceri asupra conditiilor monetare nu a mai fost compensat de evolutia cursului de schimb, leul acumuland in acest interval o depreciere reala semnificativa in raport cu principalele monede. Relativa relaxare a conditiilor monetare in sens larg a fost doar usor atenuata de impactul restrictiv pe care a inceput sa-l exercite asupra lichiditatii din economie pachetul de masuri36 implementat de BNR in trimestrul anterior in scopul temperarii expansiunii creditului; pentru a consolida actiunea acestuia, sprefinele intervalului BNR a majorat la 35 la suta37 rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in valuta ale institutiilor de credit.

La inceputul lunii noiembrie, Consiliul de administratie al BNR a decis sa stopeze procesul de relaxare implicita a politicii ratei dobanzii, pe care l-a prelungit si pe parcursul primei luni a trimestrului IV in scopul contracararii riscului atragerii de capital speculativ. Cu toate ca a mentinut ratele dobanzilor reprezentative la nivelurile anterioare (7,5 la suta, rata dobanzii de politica monetara, 1 la suta si 14 la suta, ratele dobanzilor atasate facilitatii de depozit si, respectiv, de credit), banca centrala a repus pe o traiectorie ascendenta randamentul mediu al plasamentelor bancilor la BNR, majorand progresiv volumul lichiditatii sterilizate prin intermediul operatiunilor de piata, in detrimentul absorbtiei monetare realizate prin facilitatea de depozit. Nevoia de consolidare rapida a trendului crescator al ratei dobanzii, pe de o parte, si de sporire a eficacitatii politicii monetare, pe de alta parte, relevata in cadrul sedintei

35 Constand in: depozite pe termen de o luna, certificate de depozit cu termen de trei luni si depozite ON (facilitatea de depozit).

36 Masuri de politica monetara, prudentiala si cu caracter administrativ (vezi Raportul asupra inflatiei nr.2/2005).

37 Masura se implementeaza incepand cu perioada de aplicare 24 ianuarie- 23 februarie 2006.

Consiliului de administratie al BNR din decembrie a condus la adoptarea deciziilor de continuare a intaririi controlului lichiditatii si, respectiv de majorare la 35 la suta a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor in valuta ale institutiilor de credit.

Motivul major al deciziilor de schimbare a atitudinii politicii ratei dobanzii si de continuare ulterioara a intaririi politicii monetare l-a constituit conturarea unei tendinte de agravare, cel putin pe termen scurt, a dezechilibrelor macroeconomice si de acumulare a presiunilor inflationiste ale cererii; in acest context, ritmul de crestere a consumului - principala componenta a cererii - a fost apreciat de Consiliul de administratie al BNR ca devenind nesustenabil din perspectiva obiectivului de asigurare a continuitatii dezinflatiei.

Astfel, cu toate ca a depasit asteptarile, restrangerea gap-lui pozitiv al PIB din trimestrul III a avut cu precadere un caracter temporar, elementele de analiza disponibile in trimestrul IV sustinand cu o probabilitate ridicata ipoteza reamplificarii pe termen scurt a excedentului de cerere, exclusiv pe seama relativei revigorari a componentei sale interne. Pe deasupra, incetinirea cresterii economice din trimestrul III a constituit in principal efectul socurilor pe partea ofertei, mai cu seama al scaderii productiei agricole si al reculului in termeni anuali al productiei industriale; in schimb, dinamica cererii potential generatoare de presiuni inflationiste (care nu include autoconsumul), in special a cererii de consum, a ramas deosebit de inalta, ceea ce explica amplitudinea neobisnuita a variatiei negative consemnata in acest interval de stocurile materiale (vezi cap. III. Evolutii ale activitatii economice).

Caracterul nesustenabil al dinamicii si al structurii cererii interne a fost relevat si de inrautatirea performantelor sectorului extern, care a continuat sa preia marea parte a presiunilor crescute ale cererii interne. Prelungirea in trimestrul III a trendului puternic crescator al deficitului contului curent a reflectat nu doar adancirea decalajului dintre ritmul de crestere a absorbtiei interne si dinamica productiei interne, dar si deteriorarea deficitului economisire/investitii al sectorului privat, in conditiile in care veniturile sectorului public au continuat sa exceada in acest interval cheltuielile acestuia.

In acest context, un motiv de ingrijorare pentru banca centrala l-a constituit persistenta slabirii economisirii bancare in lei a populatiei si perspectiva continuarii acestei tending (in ipoteza mentinerii elasticitatii specifice), inclusiv datorita scaderii substantiale operate de banci asupra ratelor dobanzilor la depozite ca reactie la relaxarea anterioara a controlului monetar si implicit a politicii ratei dobanzii a BNR. Astfel, in primele doua luni ale trimestrului IV, rata medie anuala de crestere reala a economiilor in lei ale persoanelor fizice s-a redus de la 19,3 la suta in trimestrul anterior la 15,9 la suta. Si economisirea financiara neta a persoanelor fizice a continuat sa se deterioreze, in conditiile in care relativa redresare consemnata de ritmul mediu anual de crestere in termeni reali a depozitelor bancare totale ale populatiei - datorata exclusiv accelerarii vitezei de crestere a conturilor la vedere si a depozitelor in valuta38 apartinand acestui segment - a fost devansata de dinamica gradului de indatorare bancara a populatiei. Pe ansamblul lunilor octombrie-noiembrie, datoriile populatiei fata de sistemul bancar au inregistrat o viteza de crestere in termeni reali superioara celei din trimestrul III (72,3 la suta, fata de 63,8 la suta); totodata, creditele totale acordate persoanelor fizice au reprezentat in medie circa 71,2 la suta din depozitele acestui segment (comparativ cu o pondere de 64,8 la suta in trimestrul III 2005).