Politica Monetară și Rolul ei

INTRODUCERE

Stabilizarea macroeconomică a ridicat nenumărate probleme economiilor în tranziţie şi continuă să genereze efecte nedorite la nivel economic şi, mai ales, social. Nu putem nega că, pentru a realiza procesul de reformă, economia trebuie să suporte si anumite costuri, care, din punctul de vedere al economiei româneşti, au fost mult mai ridicate decât in cazul altor ţări în tranziţie.

Dorinţa autorităţilor a fost (chiar dacă uneori doar afirmată, nu şi realizatei) de a asigura stabilitatea monedei naţionale, în ciuda acestui fapt, de foarte multe ori politica monetară s-a dovedit ci fi insuficientă pentru a asigura stabilizarea şi, implicit, stabilitatea economiei in ansamblul ei. Lipsa unei politici fiscale ferme, care să vină în susţinerea politicii monetare, a determinat, in unele momente, reacţii adverse la nivelul economiei, fapt ce s-a finalizat şi cu afectarea credibilităţii autorităţii monetare, singura, în condiţiile de început ale tranziţiei, în măsură să facă faţă noilor provocări (atât din punct de vedere al restructurării, cât şi din punct de vedere al deciziilor luate).

Astfel că fenomenul monetar este unul dintre cele mai complexe, de acurateţea înţelegerii manifestării lui la nivelul economic depinzând, în fond, deciziile ce sunt luate de autorităţile abilitate. Trebuie avut în vedere nu numai fenomenul monetar, ca atare, dar şi cauzele ce-l influenţează şi care-i direcţionează evoluţia economie.

Prin lucrarea de faţă am încercat să surprind o parte a acestui fenomen, cu implicaţiile lui asupra procesului de stabilizare macroeconomică, punând accent, în principal, pe direcţiile de acţiune ale autorităţii monetare în general şi ale Băncii Naţionale a României în special, tocmai pentru a evidenţia condiţiile economice în care moneda este "nevoită" să circule şi să asigure o finanţare neinflaţionistă a economiei. Complexitatea fenomenului mă determină să consider că această lucrare este doar începutul unei mai adânci cercetări în acest domeniu.

Intenţiile privind abordarea acestei lucrări au pornit de la premisa că trebuie să evidenţiez, în fapt, cadrul macroeconomic în care politica monetară, prin măsurile adoptate de Banca Naţională a României, trebuie să acţioneze, în acest context, primul capitol al tezei este destinat evidenţierii principalelor componente ale politicii de macrostabilizare si a direcţiilor în care acestea s-au manifestat la nivel economic. Conflictul generat de obiectivele politicii macroeconomice reprezintă o problemă importantă în ceea ce priveşte selectarea acelui set de obiective care să permită minimizarea efectelor adverse din economie, motiv pentru care am considerat necesar să evidenţiem câteva aspecte teoretice, tocmai pentru a sublinia importanţa deciziei în această direcţie. Pornind de aici, am surprins, evolutiv, politica macroeconomică românească, din prisma componentelor de bază ale acesteia.

Având o imagine de ansamblu asupra economie româneşti, se putea, astfel, evidenţia structura politicii monetare, considerând ansamblul obiectivelor stabilite prin programul de politică monetară fi direcţiile de acţiune ale băncii centrale in scopul realizării acestora. Prin capitolul al doilea al lucrării, urmarim să reliefăm tocmai aceste aspecte. Pornind de la susţinerea cu fermitate a menţinerii stabilităţii monedei naţionale, Banca Naţională a României îşi evidenţiază finalitatea programului de politică monetară, fi anume menţinerea stabilităţii preţurilor, în această direcţie, nu puţine au fost piedicile întâmpinate de autoritatea monetară, motiv pentru care, în aceste circumstanţe, o modalitate eficientă de influenţare a economiei era cea vizând controlul agregatelor monetare. Pe măsura dezvoltării pieţelor la nivelul economiei româneşti si instrumentele de politică monetară au cunoscut o mai mare diversificare, Banca Naţională a României reorientăndu-şi măsurile de politică monetară în direcţia derulării de operaţiuni pe piaţă.

In capitolul al treilea al lucrării, pornind de la prezentarea

.strategiilor de politică monetară orientate in direcţia asigurării stabilităţii

preţurilor, avem în vedere evoluţiile înregistrate în plan monetar de alte lari aflate

în tranziţie. Am considerat ca reprezentative pentru analiză ţările din Europa

Centrală, ţări care au luat deja o decizie clară (din punct de vedere al politicilor

adoptate) în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la Uniunea

Europeană şi, mai departe, la Uniunea Monetară Europeană. Strategiile de

politică monetară adoptate de autorităţile monetare proprii evidenţiază măsurile

de politică monetară ce trebuie adoptate în scopul asigurării, în final, a stabilităţii

interne a preţurilor, stabilitate reflectată de un nivel scăzut al ratei inflaţiei.

Prezentarea strategiei de politică monetară pe termen mediu a Băncii Naţionale a României vine să finalizeze acest capitol, prin evidenţierea direcţiilor de acţiune ale autorităţii monetare în scopul îndeplinirii criteriilor de aderare, pentru moment, la Uniunea Europeană şi, în perspectivă, şi la Uniunea Monetară Europeană. De aici se evidenţiază cu claritate nevoia ca politica monetară a BNR să fie susţinută şi de celelalte componente ale politicii macroeconomice. Menţinerea caracterului restrictiv al politicii monetare a Băncii Naţionale a României reprezintă un element de bază în ceea ce priveşte realizarea sterilizării monetare a economiei româneşti.

Eforturile Băncii Naţionale a României sunt orientate în direcţia asigurării în continuare a sterilizării monetare, reducerea excedentului de monedă din economie reprezentând un factor ce poate conduce la asigurarea stabilităţii preţurilor. Astfel, cererea de monedă poate să devină un factor activ în ceea ce priveşte stabilirea programului de politică monetară, tocmai prin faptul că solicitanţii de monedă sunt cei care apreciază atractivitatea sau nu în ceea ce priveşte deţinerea monedei naţionale. Politica monetară a BNR reprezintă, în continuare, componenta de bază a politicii macroeconomice a statului, de aplicarea acesteia în bune condiţii depinzând procesul de stabilizare macroeconomică din România.