Politica monetară și stabilitatea prețurilor în contextul crizei globale recente

1.Globalizarea

1.1 Trăsături generale ale globalizării

Intensificarea globalizării constituie trăsătura fundamentală a economiei mondiale la începutul secolului XXI. Ea se caracterizează prin accentuarea tendinţei de reducere şi eliminare a barierelor dintre economiile naţionale, precum şi amplificarea legăturilor dintre aceste economii. Deşi este unul dintre cei mai utilizaţi termeni în literatura de specialitate, nu se poate spune că există o definiţie general acceptată.

Pe masurǎ ce devine tot mai mult o realitate contemporana, globalizarea ajunge sǎ fie si cel mai controversat concept in literatura economicǎ și politicǎ internaționalǎ.Trǎim intr-o lume globalizatǎ, si totuși nu existǎ incǎ un consens cu privire la ceea ce inseamnǎ globalizare. Pentru unii, inseamnǎ accesul la Internet; pentru alții, posibilitatea de a munci in strainǎtate. Pentru mulți , globalizarea inseamnǎ sǎ poți cumpǎra din România un tricou fǎcut in China de o multinaționala francezǎ cu acționari americani. Pentru investitori , inseamnǎ sǎ-ți muți capitalul dintr-o țara in alta , de la o zi la alta. Pentru muncitori , poate insemna fie un salariu peste media nationala, fie somaj.

Astfel, intr-o accepțiune a termenului, globalizarea presupune existența unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale.

1.2 Începuturile globalizării şi fazele sale evolutive

Globalizarea economică nu reprezintă un fenomen nou, primele simptome ale ei ivindu-se cu mult timp în urmă. Fenomenul s-a dezvoltat însă treptat, cunoscând etape distincte de evoluţie. Adâncirea legăturilor dintre noii actori ai economiei mondiale a atins la un moment dat un nivel atât de ridicat, încât întregul sistem conceptual al economiei politice a trebuit să fie revăzut şi restructurat, în scopul de a oglindi noua realitate intervenită în realităţile economice internaţionale. Una din problemele teoretice larg dezbătute referitoare la globalizare este momentul declanşării acestui fenomen.

Din acest punct de vedere, făcând abstracţie de detaliile istorice, s-au conturat trei curente:

-unii consideră că globalizarea a apărut încă din timpurile străvechi, efectele ei resimţindu-se mai mult sau mai puţin în timp, până în momentul când a cunoscut o accentuare deosebită;

-alţii consideră globalizarea un fenomen contemporan caracteristic modernizării şi dezvoltării capitalismului, ce a cunoscut o accelerare deosebită în ultimele decenii;

-potrivit altor opinii întâlnite, globalizarea constituie un proces recent, asociat, însă cu alte evenimente economice şi sociale cunoscute deja sub denumirea de postindustrializare sau reorganizarea capitalismului pe alte baze.

Plasarea acestui fenomen adânc în istorie este exagerată, deşi există argumente care par pertinente. De exemplu, secolul al XV-lea, când modernizarea a căpătat contur în ceea ce priveşte separarea religiei de ştiinţă, formarea statelor, a naţiunilor democratice, colonizarea şi individualizarea, ar putea fi considerat ca fiind rădăcina conceptului de globalizare.

Chiar dacă cercetătorii au datat în mod diferit începuturile procesului de globalizare, pornind fie de la zorii civilizaţiei umane, fie de la debutul erei moderne, de la jumătatea secolului al XIX-lea, fie de la sfârşitul anilor ’70, se poate stabili o cronologie selectivă a unora din momentele majore din istoria globalizării (Tabelul nr. 1.1).

Tabelul nr. 1.1. – Cronologia selectivă a istoriei globalizării

1865 – Crearea primei agenţii globale de reglementare (International Telegraph Union)

1884 – Introducerea coordonării la scară mondială a orei exacte (prin raportare la Greenwich Mean Time)

1891 – Primele convorbiri telefonice internaţionale (între Londra şi Paris)

1919 – Iniţierea primei linii de servicii aeriene regulate internaţionale

1929 – Iniţierea primelor aranjamente financiare off-shore (Luxemburg)

1946 – Realizarea primului calculator digital

1954 – Crearea primei zone libere de prelucrare pentru export (în Irlanda)

1956 – Prima legătură telefonică transoceanică prin cablu

1957 – Contractarea primului împrumut în eurovalute (de către o bancă sovietică, în dolari americani, pe piaţa bancară londoneză)

1962 – Lansarea primului satelit de telecomunicaţii

1963 – Introducerea legăturilor telefonice directe internaţionale

1963- Lansarea primei emisiuni de euroobligaţiuni (de către o firmă din Italia, în dolari americani, pe piaţa de capital londoneză) 1969 – Construcţia primului avion de pasageri de mare capacitate, cu motor cu reacţie, tip Jumbo-Jet (Boeing 747)

1969 – Crearea primei burse de valori cu tranzacţii integral electronice (sistemul NASDAQ-SUA)

1972 – Organizarea primei conferinţe pe probleme globale (Conferinţa ONU privind mediul uman)

1974 – Renunţarea de către Guvernul SUA la controlul valutar (măsură adoptată în anii următori de o serie de state dezvoltate)

1976 – Lansarea primului satelit pentru telecomunicaţii directe (prin antene satelit de acoperiş)

1977 – Prima utilizare comercială a cablurilor optice

1977 – Crearea sistemului SWIFT pentru transferul interbancar electronic de fonduri pe scară mondială

1987 – Apariţia unei „găuri de ozon” deasupra Antarcticii, marcând primele preocupări legate de protecţia globală a mediului

1987 – Crah-ul bursier de pe Wall Street, care se propagă instantaneu la scară mondială

1991 – Introducerea World Wide Web

1997 – Realizarea unei legături planetare continue prin cabluri cu fibre optice

Sursa: Preluat după I.A.Scholte, The Globalization of World Politics, în I.Baylis şi S Smith (coord.), The Globalization of World Politics, Oxford, Oxford University Press, 1977

Se poate concluziona că globalizarea „pe deplin declanşată” ca proces cu o astfel de amploare încât ne impune efectuarea unor ajustări fundamentale ale modului în care înţelegem lumea din care facem parte, este o evoluţie cu adevărat nouă. În zilele noastre, niveluri fără precedent de fluxuri şi interconexiuni globale traversează o lume formată aproape în totalitate din state-naţiune. Caracterul aproape universal al statului-naţiune are un echivalent în intensitatea globalizării în aproape toate domeniile.