Politica Sociala a Uniunii Europene

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Politica Sociala a Uniunii Europene.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ionescu Romeo

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Capitolul I
1.1. Concepte de baza privind politica socială
1.2. Punerea în practică a politicii sociale europene
1.3. Rolul partenerilor sociali
1.4. Rolul tratatului de la Amsterdam pentru politica socială
1.5. Strategia de la Lisabona şi modernizarea politicii sociale
1.6. Protecţia socială în U.E.
1.7. Metoda deschisă de coordonare în domeniul protecţiei sociale
1.7. Politica U.E. privind egalitatea dintre femei şi bărbaţi
1.8. Politica socială şi extinderea
Capitolul II
2.1. Organizarea politicii sociale în România
2.1.1. Domeniul pieţei forţei de muncă (inclusiv şomajul) şi al politicilor salariale
2.1.2. Domeniul pensiilor şi altor drepturi de asigurări sociale
2.1.3. Domeniul asistenţei sociale şi politicilor familiale
2.1.4. Domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă
2.2. Evoluţia negocierilor de aderare şi transpunerea acquis-ului comunitar
Capitolul III
3. Legislaţia Uniunii Europene privind politicile sociale şi ocuparea forţei de muncă
3.1. Introducere
3.2. Politicile sociale si ocuparea fortei de munca
3.2.1. Temeiul juridic
3.2.2. Obiective
3.2.3. Ocuparea fortei de munca
3.2.4. Legislatia muncii si conditiile de munca
3.2.5. Protectia sociala
3.2.6. Dialogul social
3.2.7. Egalitatea de sanse intre barbati si femei
3.2.8. Lupta impotriva rasismului si a xenofobiei.
Capitolul IV
4. Angajarea în muncă – Probleme sociale – Sănătate
Capitolul V
5. Starea actuală a politicii sociale a României în contextul politicii sociale a Uniunii Europene
5.1. Prioritatile politicii sociale
5.2. Directii de actiune ale politicii sociale
5.3. Strategii, instrumente si metode de implementare a politicii sociale.
Capitolul VI
6. Politica de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013
6.1. Obiectivul de convergenta
6.2. Obiectivul de competitivitate regionala si ocupare a fortei de munca
6.3. Obiectivul de cooperare teritoriala europeana.
Capitolul VII
7. Convergenţe şi Divergenţe în Politica Socială Europeană
7.1. Politica sociala pe Agenda europeana
7.2. Metoda deschisa de coordonare pentru combaterea saraciei si promovarea incluziunii sociale
7.3. Saracie si excluziune sociala.
Capitolul VIII
8. Incluziunea sociala
8.1. Ce este MDC?
8.2. Efectele MDC
8.3. Agenda sociala reinnoita
Capitolul IX
9. Obiectivele actuale ale politicii sociale
9.1. Probleme cu care se confrunta UE
Capitolul X
10. Concluzii si contributii individuale.

Extras din document

Capitolul I

1.1. Concepte de baza privind politica socială

Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au dezvoltat şi multiplicat pe parcursul timpului şi care acţionează în acele sectoare de activitate ce afectează sau generează gradul de bunăstare individuală şi socială.

Permanenta preocupare a comunităţii europene pentru aspectele de politică socială - începută cu Tratatul de Roma (1957) a dus, în timp, la crearea unui „model social european”. Unul din momentele cele mai importante ale evoluţiei acestui model se situează în jurul anului 2000, când se face trecerea de la o abordare bazată pe minimizarea consecinţelor sociale negative ale schimbării structurale, la o abordare ce are în vedere modernizarea sistemului social european şi investiţia în capitalul uman – altfel spus, se trece de la o abordare cantitativă (minimizarea consecinţelor) la una calitativă (investiţia în oameni). De asemenea¸ o caracteristică importantă a politicii sociale este delegarea responsabilităţilor de atingere a obiectivelor comunitare către Statele Membre.

Deşi preocuparea pentru aspectele sociale la nivel comunitar este prezentă încă de la începuturile acesteia, iar instrumentele de politică socială au fost înfiinţate timpuriu (crearea Fondului Social European în 1958), din punct de vedere programatic politica socială debutează odată cu adoptarea, în 1989, a Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (cunoscută şi drept Carta Socială).

Carta Socială reflectă preocuparea pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în contextul construcţiei pieţei unice europene şi a fost elaborată în urma unui proces de consultare a părţilor interesate (reprezentanţi ai angajatorilor, lucrătorilor, liber profesioniştilor, fermierilor, etc.). Important de menţionat este că, deşi în faza de proiect se prefigura o soluţie la nivel comunitar, documentul final accentuează rolul şi responsabilităţile Statelor Membre în direcţia aplicării şi respectării drepturilor sociale fundamentale: libera circulaţie a muncitorilor, angajarea şi salarizarea, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă, protecţia socială, libertatea de asociere şi negocierea colectivă, formarea profesională, tratamentul egal al bărbaţilor şi femeilor, protecţia sănătăţii şi siguranţa la locul de muncă, protecţia copiilor, adolescenţilor, persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu handicap, precum şi informarea, participarea şi consultarea lucrătorilor în probleme ce îi afectează direct. Carta a fost semnată în decembrie 1989 de către 11 State Membre, singura excepţie fiind Marea Britanie – care a semnat în 1998. Pasul următor în programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde (Green Paper) - documentul care a lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993), în vederea elaborării Cărţii Albe (White Paper) în 1994. Liniile de discuţie identificate prin Cartea Verde privesc:

 priorităţile comune tuturor Statelor Membre în domeniile pieţei muncii, formării profesionale şi Protecţiei sociale;

 îmbunătăţirea situaţiei ocupării forţei de muncă;

 accelerarea progresului în crearea unui sistem de producţie bazat pe calitate;

stimularea solidarităţii şi integrării sociale;

 lupta împotriva sărăciei şi excluderii sociale;

 piaţa unică şi libera circulaţie a persoanelor;

 promovarea egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei;

 sprijinirea dialogului social;

 coeziunea economică şi socială.

În acest proces de consultare au fost implicate instituţii ale Uniunii Europene, State Membre şi diverse organizaţii publice, alături de care au stat reprezentanţi ai angajatorilor şi ai sindicatelor. Ca rezultat al procesului consultativ iniţiat de Cartea Verde, Cartea Albă stabileşte liniile de acţiune ale politicii sociale comunitare până în anul 2000 (când vor fi retrasate în Agenda Politicii Sociale). Conform acesteia, principala prioritate a fost stabilită ca fiind crearea de noi locuri de muncă, strâns corelată cu formarea unei forţe de muncă educate, încurajarea unor standarde ridicate de muncă şi crearea unei pieţe europene a muncii – ce constituie priorităţile imediat următoare. Alături de acestea stau crearea de oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi, politica şi protecţia socială, sănătatea publică, parteneriatele sociale, cooperarea internaţională şi eficacitatea implementării legislaţiei europene. Aceste priorităţi au fost adresate prin adoptarea a două programe de acţiune pe termen mediu, pentru perioadele 1995 -1997 şi 1998 – 2000. Aşa cum aminteam la început, anul 2000 reprezintă un moment cheie în evoluţia modelului social comunitar, datorită abordării noi pe care o aduce prin centrarea pe calitate. Astfel, se discută posibilitatea creşterii ratei de ocupare a forţei de muncă prin stimularea creării de noi locuri de muncă, însă este vorba de locuri de muncă „de calitate”. Atunci a fost adoptată Agenda Politicii Sociale (Social Policy Agenda), ce trasează cadrul şi priorităţile de dezvoltare ale politicii sociale până în anul 2005. Astfel, provocările cărora trebuie să le răspundă Agenda Socială sunt date de rata de ocupare a forţei de muncă, creşterea importanţei tehnologiilor informaţiei şi numărul redus al celor ce au abilităţi în domeniu, dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaştere, situaţia socială, procesul de extindere a Uniunii Europene şi internaţionalizarea politicii sociale. În acest context, principiul care stă la baza modelului social astfel reformat (prin centrarea pe calitate) este întărirea rolului politicii sociale ca factor productiv, adică integrarea politicii sociale cu politica economică şi cu politica ocupării forţei de muncă.

1.2. Punerea în practică a politicii sociale europene

Politica socială a comunităţii europene a debutat odată cu tratatul de constituire a acesteia, în 1957. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulaţie a muncitorilor şi la libertatea de stabilire a acestora, în contextul creării pieţei comune. Tot prin acest tratat a fost prevăzută şi crearea Fondul Social European, instrumentul de finanţare a politicii sociale şi cel mai vechi dintre fondurile structurale. Pasul următor a fost constituit de adoptarea Actului Unic European (The Single European Act), în 1986, ce conţine directive privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, introduce dialogul social şi conceptul de coeziune economică şi socială (materializat prin crearea Fondului de coeziune economică şi socială).

Anul 1989 constituie un moment important al construcţiei sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale – Carta Socială, ce stabileşte drepturile sociale fundamentale şi, odată cu acestea, direcţiile de acţiune ale politicii sociale. Un an mai târziu, în 1990, Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1992) stabileşte că unul din obiectivele Uniunii atingerea unui „nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi al protecţiei sociale, egalitatea între femei şi bărbaţi [...] creşterea standardelor de viaţă şi a calităţii vieţii...”

În 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol), ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht şi care stabileşte obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Socială): promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de 11 State Membre, nu şi de Marea Britanie).

Cartea Verde (Green Paper), lansată în 1993, deschide procesul de discuţie asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar şi este urmată, în 1994, de Cartea Albă (White Paper) – ce stabileşte priorităţile politicii sociale până în anul 2000. Acestea sunt concretizate în programele de acţiune socială pentru perioadele 1995-1997 şi 1998 -2000.

În 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în 1999) este abrogat Protocolul Social, este lansat Acordul Social (Social Policy Agreement) şi este integrat un nou articol în Tratatul Uniunii Europene, un articol privind ocuparea forţei de muncă şi cunoscut ca Titlul VIII. 1998 este anul în care Marea Britanie semnează Acordul Social şi participă astfel la politica socială comunitară.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politica Sociala a Uniunii Europene.doc