Politici Antisomaj

Somajul privit in ansamblu

Pentru a lupta impotriva somajului trebuie in primul rand sa intelegem acest fenomen., iar pentru a-l intelege trebuie sa vedem cum a luat fiinta, cum a evoluat de-a lungul timpului, unde se situeaza el in prezent si ce tendinte sunt preconizate pentru viitor.

Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” (din cauza careia se intrerupea orice activitate). La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In perioadele de recesiune, intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.

Somajul contemporan este definit foarte strict si este reglementat foarte meticulous. Astfel este general acceptat faptul ca somerul este persoana care indeplineste cumulative urmatoarele conditii(art.5 pct IV din legea Nr 76/2002):

a) are varsta cuprinsa intre 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensioanre.Cu alte cuvinte, nu poti fi somer la orice varsta.Criteriul varstei este important nu numai sub aspectul varstei minime sau maxime care poate da dreptul la indemnizatia de somaj sau la alte masuri de combatere a somajului, dar si sub alte aspecte Spre exemplu se poate beneficia de masuri de subventionare a locurilor de munca oferite somerilor cu varsta de peste 45 de ani.

b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice fac o persoana apta pentru prestarea unei munci.Au calitatea de somer numai persoanele care au capacitatea fizica si psihica de a presta o activitate, deci pot fi angajati.Somerul trebuie sa fie apt in orice moment de a intra in procesul muncii In caz contrar , persoana care se afla in incapacitatea de a presta activitatea se bucura de drepturi de asigurari sociale compensatorii.

c) nu are loc de munca.Notiunea de “loc de munca ” este frecvent intalnita in Codul muncii.Ea apare ca fiind un domeniu de activitate care poate fi ales in mod liber (art. 3 alin. 2 din Codul muncii),un spatiu strict delimitat(art.17 alin.2 din Codul muncii) sau ca un ansamblu de conditii de munca, ce pot fi grele, vatamatoare sau periculoase.in legislatia somajului, locul de munca reprezinta cadrul organizat in care se deruleaza un contract individual de munaca, respecriv raportuirile de serviciu in cazul functionarilor publici.

d) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat salariul minim brut garantat in plata. Prin activitati autorizate potrivit legii se intelege activitatile desfasurate de persoane fizice in mod independent si de asociatiile familiale in baza autorizatiei de functioanre eliberate conform legii sau exerciatrea profesiilor liberale potrivit dispozitiilor legale speciale, precum si activitatile desfasurate in caliate de asociat in cadrul sociatatilor comerciale (art. 15 alin 2 din Hotararea Guvernului nr 174/2002).

e) este disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca si-ar gasi un loc de munca.

f) este in cautarea unui loc de munca.

Indeplinirea cumulativa a acestor conditii duce la dobandirea automata a calitatii de somer.Pentru a putea beneficia de derepturile stabilite prin Legea nr 76/2002, persoana care are calitatea de somer va trebui sa se inregistreze la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau ,dupa caz, resedinta.

Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative, patronatelor, sindicatelor cat si a raportului de forte dintre acestea. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru dar si de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tinde spre realizarea unui grad de ocupare a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.

Stabilirea numarului de someri

Somajul reflecta in mod fidel perturbatiile si socurile ce afceteaza o economie Din aceasta cauza este foarte important ca nivelul somajului sa fie foarte exact determinat pentru a putea fi controlat cat mai eficient.Pentru a calcula nivelul somajului se folosesc mai multe metode in functie de regiune si nivelul de dezvolatare al unei anumite În ţările dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Franţa sau Statele Unite, procedeul principal de obţinere a datelor statistice privind şomajul îl constituie anchetele prin sondaj. În S.U.A., de exemplu, în fiecare lună, Biroul de Statistică a Muncii din cadrul Departamentului de Muncă al Statelor Unite calculează şi publică numărul şomerilor, al populaţiei ocupate şi al celor din afara forţei de muncă. Pentru aceasta se realizează un sondaj având ca perioadă de referinţă săptămâna care conţine ziua a douăsprezecea din fiecare lună. Se alege aleator un eşantion reprezentativ de 59.500 gospodării, din 729 localităţi diferite, astfel în cât să se asigure reprezentativitate din punct de vedere al repartiţiei geografice şi demografice a populaţiei. Intervievatori special pregătiţi adresează aceleaşi întrebări fiecărei persoane din eşantion, în urma cărora se identifică statutul acesteia: angajat, şomer sau în afara forţei de muncă. Criteriile în funcţie de care se încadrează persoanele în aceste categorii respectă cu stricteţe recomandările Biroului Internaţional al Muncii. În România, numărul de şomeri se determină prin mai multe metode: recensământ, ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de instituţii guvernamentale, ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. În afara recensămintelor, efectivul şomerilor şi rata şomajului se determină şi prin alte metode statistice aplicate de către Institutul Naţional de Statistică (I.N.S.) şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (M.M.S.S.).

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază şomajul sunt de două feluri:

a) indicatori absoluţi;

b) indicatori relativi.