Politici macroeconomice în vederea integrării în Uniunea Europeană

În configurarea strategiei economice de preaderare s-au luat în considerare progresele României în indeplinirea criteriilor economice de aderare precum si prioritatile de politica economica convenite in cadrul negocierilor de aderare.

Obiectivele strategice ramân, in general, aceleasi, ele decurgând din necesitatea obiectiva de imbunatatire a functionarii pietelor, astfel incat in momentul aderarii, in anul 2007, economia româneasca sa faca fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din cadrul UE.

Guvernul României va actiona pentru a atinge convergenta economica cu Uniunea Europeana, in raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia.

In acest context Guvernul va avea in vedere realizarea urmatoarelor obiective strategice:

- fundamentarea politicilor publice conform principiilor de functionare a pietei unice si directiilor prevazute in documentele de politica europeana: Noua politica agricola a UE, Strategia de dezvoltate durabila a UE, Politici de dezvoltare regionala;

- promovarea unor politici sustenabile in ceea ce priveste capitolul uman si natural care sa asigure o crestere economica ridicata si de durata, care sa permita o reducere a decalajelor economice fata de statele dezvoltate;

- intarirea rolului stimulativ al politicii fiscal-bugetare, asupra cresterii economice prin relaxarea fiscalitatii asupra muncii, venitului si capitalului concomitent cu imbunatatirea colectarii obligatiilor bugetare si a eficientei alocarilor bugetare;

- finalizarea procesului de privatizare si restructurare a societatilor comerciale; clarificarea univoca a drepturilor de proprietate si a proprietatii private;

- imbunatatirea functionarii pietelor, astfel incat acestea sa devina un factor stimulator tot mai important al dezvoltarii economice durabile, ceea ce presupune o politica activa de concurenta, o politica restrictiva a ajutorului de stat, reguli transparente pentru achizitii publice si bariere administrative minime pentru afaceri;

- accelerarea tranzitiei catre „economia bazata pe cunoastere” si societatea informationala, prin:

- stimularea cercetarii stiintifice, a investitiilor in educatie, transfer tehnologic si inovare, prin cresterea contributiei sectorului public la finantarea acestor domenii dar si prin incurajarea participarii sectorului privat;

- perfectionarea mecanismelor privind transferul rezultatelor cercetarii stiintifice si inovarii in economie, in scopul cresterii contributiei activitatii nationale de cercetare-dezvoltare si inovare la cresterea potentialului productiv si uman;

- stimularea dezvoltarii si utilizarii pe scara larga a tehnologiilor informationale si de comunicatii;

- cresterea performantei institutionale a administratiei publice, prin implementarea coerenta si generalizata de sisteme informatice integrate.

- modernizarea structurala a economiei prin dezvoltarea ramurilor si subramurilor industriale competitive si purtatoare de progres tehnic; restructurarea si modernizarea sectorului energetic; reconfigurarea structurilor de productie agricola; dezvoltarea rurala; dezvoltarea serviciilor cu potential intern, respectiv a serviciilor de comunicatie, a celor informatice, a turismului, dar si a serviciilor sociale vitale dezvoltarii potentialului uman;

- stimularea exporturilor si realizarea importurilor la niveluri care sa asigure o contributie pozitiva a sectorului extern la cresterea economica; imbunatatirea structurii si diversificarea regionala a exporturilor;

- imbunatatirea performantelor macroeconomice si a eficientei: reducerea consumurilor specifice de energie, materii prime si materiale; cresterea gradului de profitabilitate; diminuarea substantiala a arieratelor; cresterea productivitatii muncii; reducerea stocurilor;

- imbunatatirea proportionalitatii intre diversele preturi din economie, in conditiile reducerii graduale a ratei inflatiei;

- stabilirea deficitului bugetului general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice precum si diminuarea deficitelor cvasi-fiscale, in vederea sustinerii eforturilor de reducere a inflatiei in acord cu criteriile nominale de convergenta;

- o politica a veniturilor care sa sustina procesul de dezinflatie, respectiv o evolutie a acestora strict legata de performantele economice;

- imbunatatirea utilizarii capitalului uman prin perfectionarea mecanismelor de pe piata muncii, promovarea mobilitatii fortei de munca, precum si prin intensificarea masurilor active de ocupare; adaptarea sistemelor de educatie si instruire la nevoile pietei fortei de munca locale, nationale si europene este, de asemenea, o cerinta importanta pentru cresterea flexibilitatii fortei de munca si a gradului de ocupare;

- perfectionarea procedurilor care guverneaza pietele financiare si de capital in scopul continuarii liberalizarii si imbunatatirii stabilitatii si competitivitatii acestui sector.

Evolutia oscilanta a economiei mondiale, manifestata prin accelerari si diminuari ale ritmurilor de crestere economica, ramâne inca in actualitate, chiar daca redresarea mentionata in cadrul estimarilor de toamna pentru anul 2004 – mai ales in Uniunea Europeana – a fost mai accentuata decât se prognozase initial in prognoza de primavara.

Cresterea economiei mondiale a continuat sa slabeasca in partea a doua a anului 2004, desi s-a mentinut la un nivel ridicat in majoritatea regiunilor. Cresterea pretului petrolului, care a constituit un factor important al incetinirii cresterii economice, s-a inversat incepând din luna octombrie, ceea ce constituie o premisa favorabila pentru evolutia asteptata in anul 2005. Mai mult inversarea tendintei a fost insotita de revenirea generalizata a pietei actiunilor, fapt ce denota increderea in continuarea fazei ascendente a ciclului economic.