Politici Regionale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Politici Regionale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 135 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP.I. FUNDAMENTELE ECONOMIEI SPATIALE.3
1.1. Noţiunea de spaţiu economic .3
1.2. Originile ştiinţei regionale.4
1.3. Caracteristicile dezvoltării regionale.5
1.4. Necesitatea abordării ştiinţifice a problemelor regional.5
CAP.II. DEFINIREA CONCEPTULUI DE REGIUNE .Error! Bookmark not defined.
2.1. Regiunea din punct de vedere geografic.10
2.2. Regiunea din punct de vedere ecologic.11
2.3. Regiunea din punct de vedere social.12
2.4. Regiunea din punct de vedere cultural.12
2.5. Criteriile de departajare a regiunilor în ţările Uniunii Europene.13
2.6. Criteriile de departajare a regiunilor în România.15
2.7. Eurozonele.17
CAP. III. ABORDAREA SISTEMATICA A PROBLEMELOR REGIONALE. EVOLUTIA CONCEPTIILOR PRIVIND SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE REGIONALE .21
3.1. Caracteristicile generale ale sistemelor regionale.21
3.2. Concepţia von Thünen asupra sistemelor socio – economice regionale.22
3.3. Concepţia lui Wilhelm Launhardt.22
3.4. Concepţia lui A. Weber.23
3.5. Concepţiile lui Park şi Burgess.23
3.6. Concepţia lui W. Leontief.23
3.7. Concepţia lui W. Isard.24
3.8. Aplicarea teoriei sistemelor mari la analiza problemelor regionale.25
3.9. Contabilitatea regională .25
3.10. Econometria regională.26
3.11. Analiza integrată multiregională.26
CAP.IV. ANALIZA POLITICILOR REGIONALE .29
4.1. Fundamentele politicii regionale.29
4.2. Instrumentele politicii regionale.30
4.3. Controlul amplasării ramurilor .30
4.4. Politici regionale stimulative şi restrictive în cadrul U.E.32
4.5. Implementarea politicilor regionale.33
4.6. Comensurarea efectelor politicilor regionale.34
4.7. Politicile urbane.34
4.8. Politica regională din România.35
CAP.V. ECHILIBRUL GENERAL AL ACTICITATII ECONOMICE REGIONALE.43Error! Bookmark not defined.
5.1. Teoria optimului economic.43
5.2. Echilibrul general şi optimul în teoria economică spaţială.44
5.3. Modelele de localizare.45
CAP.VI. SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII ECONOMICE REGIONALE.57
6.1. Elemente teoretico - metodologice ale sistemului informaţional regional.57
6.2. Evoluţia sistemului informaţional al activităţii socio-economice regionale. Sistemul informaţional statistic teritorial din România.62
CAP.VII SISTEMUL INFORMATIC AL ACTIVITATII ECONOMICE REGIONALE.68
7.1. Caracterizarea generală a unui sistem informatic regional.68
7.2. Evoluţia sistemului informatic al activităţii regionale. Sistemul informatic statistic de asistare a deciziilor la nivel regional în România.70
7.3. Importanţa sistemului informatic la nivel regional.71
CAP.VIII. MODELAREA ECONOMICA LA NIVEL REGIONAL .74
8.1. Modelul neoclasic de creştere unisectorial.74
8.2. Modelul neoclasic de creştere bisectorial.78
CAP.IX. METODE DE ANALIZA REGIONALA .84
9.1. Prezentare generală.84
9.2. Analiza factorială.86
9.3. Analiza cluster.92
CAP.X. CRESTEREA ECONOMICA REGIONALA .Error! Bookmark not defined.
10.1. Dezvoltarea regională în cadrul economiei naţionale.96
10.2. Fluctuaţiile ciclice şi dezvoltarea regională.100
10.3. Limitele spaţiale ale creşterii economice.102
10.4. Comerţul interregional. Modele de export care conduc la creşterea economică regională.105
CAP.XI. PREOBLME REGIONALE IN CONTEXT EUROPEAN .116
11.1 Locul regiunii în context european.116
11.2. Convergenţe şi divergenţe regionale în cadrul U.E.119
11.3. Organizaţia Regiunilor Europei.124
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.131
CHEIA EXERCIŢIILOR.133

Extras din document

CAPITOLUL 1

FUNDAMENTELE ECONOMIEI SPAŢIALE

Ştiinţa regională, ca disciplină de sine stătătoare, nu are o istorie prea lungă deşi, ca excepţii, pot fi considerate : "Teoria costurilor comparative" a lui David Ricardo sau "Teoria comerţului internaţional" a lui Heckscher şi Ohlin.

Elementul esenţial al ştiinţei regionale, îl constituie regiunea. Generic, regiunea este analizată sub două aspecte:

a. ca decupaj spaţial : crearea unei subdiviziuni teritoriale cât mai logic posibil, ţinând cont de cerinţe din domenii diferite precum : geografie, istorie, cultură, sociologie etc.

b. ca profunzime a competenţelor instituţionale : care sunt inserate în cadrul unei reţele sociale dense în domeniile social-economic şi cultural.

1.1. Noţiunea de spaţiu economic

În accepţiunea contemporană, spaţiul reprezintă :

a. un teritoriu pe care trăieşte o anumită comunitate umană, capabilă să exploateze şi să transforme bogăţiile naturale proporţional cu mărimea sa, prin îmbinarea principiului ecologic cu cel tehnologic ;

b. o suprafaţă delimitată de restricţiile impuse în exploatarea resurselor de către activitatea economică.

În conformitate cu aceste considerente, apar concepte precum : spaţiul matematic, spaţiul economic abstract sau spaţiul socio-economic.

Spaţiul matematic: reprezintă un concept abstract, care permite reprezentarea relaţiilor existente între variabile independente, într-o anumită localizare geografică .

Spaţiul economic abstract- noţiune introdusă de Fr. Perroux (1958), fiind considerat un câmp de forţe centrifuge şi centripete, definit de centre, poli şi focare de dezvoltare.

Spaţiul socio-economic - reprezintă un teritoriu pe care se articulează anumite relaţii sociale, teritoriu dublat de un spaţiu concret.

Spaţiul socio-economic este caracterizat de : o dimensiune medio-ambientală, o dimensiune istorică, o relaţie în cadrul societăţii civile, un spaţiu care produce bunuri materiale şi relaţii sociale.

Pornind de la definiţia metaforică a teritoriului, P. Claval analizează conceptul de spaţiu geografic, pe baza a cinci caracteristici fundamentale :

a. este un spaţiu determinat de mediul natural şi de condiţiile istorice;

b. este spaţiul în care se manifestă anumite mecanisme economice;

c. este spaţiu vital;

d. este spaţiul rezultat din diviziunea socială a muncii;

e. este spaţiul rezultat al activităţilor politice şi al strategiilor aplicate.

1.2. Originile ştiinţei regionale

În evoluţia sa, această ştiinţă a cunoscut cel puţin patru etape semnificative :

a. localizarea activităţilor economice a fost perfecţionată, prin introducerea de noi elemente analitice, de către von Thünen ;

b. structurarea urbană internă şi administraţia locală reprezintă etapa care permite analiza comerţului urban, a activităţilor productive, a investiţiilor urbane, a costurilor dezvoltării urbane precum şi a sectoarelor privat şi public locale. Această corelaţie dintre dezvoltarea urbană şi spaţiul regional şi naţional este pusă în evidenţă în mod eficient cu ajutorul geografiei. Geografia reprezintă ştiinţa care acordă o deosebită atenţie funcţiilor oraşelor, sistemelor de oraşe şi spaţiului geografic în care acestea există . Teoria dezvoltării urbane se află la confluenţa cu studiile sociologilor specializaţi în ecologia umană, cele mai semnificative în acest sens, fiind cele ale lui Dickinson , Labasse sau Hawley ;

c. teoria dezvoltării şi subdezvoltării: cu excepţia lui Marx şi Schumpeter , problema subdezvoltării nu a fost abordată până la al doilea război mondial. Pe baza acestei teorii, B. Ohlin a elaborat teoria comerţului internaţional şi a imperialismului ;

d. economia mediului ambiant: în contextul ştiinţei regionale, mediul ambiant este privit în dublă ipostază : ca resursă productivă şi ca rezultat al activităţii economice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politici Regionale.doc