Cuprins
- Capitolul I – Introducere 3
- Capitolul II – Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana 8
- 2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in Uniunea Europeana 8
- 2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate prin servicii postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice (OUG nr. 88 din 11 iunie 1999). 18
- 2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul M.F. nr. 1046 din 21 septembrie 1999) 23
- 2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice 28
- 2.5 Libera circulatie a marfurilor 33
- 2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte 33
- 2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania 38
- 2.8 Plati curente si miscarea capitalului 39
- 2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic 39
- 2.10 Armonizarea legislatiei 41
- 2.11 Cooperarea economica 42
- Capitolul III – Studiu de caz 53
- Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza 55
- Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid 57
Extras din proiect
In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei nationale si, indirect, un rol social si de aparare a natiunii.
Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.
Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor vamale si a fost elaborat Tariful vamal.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a intrat intr-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale.
Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in anul 1969.
Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii Nationale de Control.
In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale.
Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de aparare.
Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei.
Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public, care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat; este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.
De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei nationale, in diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicata direct in punerea in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si, uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost nevoita sa le sustina la un moment dat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politici Vamale.doc