Politicile financiare publice din Danemarca și Lituania

In aceasta lucrare ne propunem sa analizam politicile financiare alea țarilor Danemarca și Lituania in perioada 2017-2019. Incepem prin a analiza fiecare țara in parte și apoi le vom compara.

Danemarca are o economie mixta moderna, prospera și dezvoltata, fiind trecuta de Banca Mondiala in categoria tarilor cu venituri ridicate, clasându-se pe locul 16 in lume dupa PIB pe cap de locuitor in termenii paritatii puterii de cumparare și pe locul 5 dupa PIB nominal pe cap de locuitor. Danemarca este una dintre cele mai competitive economii din lume, conform raportului pe 2008 al Forumului Economic Mondial, IMD și The Economist. Danemarca este statul scandinav cel mai afectat de criza financiara mondiala, dupa ce piata imobiliara s-a prabușit in 2008. De la criza financiară, au fost implementate mai multe măsuri pentru consolidarea sectorului financiar și contribuie la o dezvoltare stabilă pe piața locuințelor. Guvernul intenționează să reducă treptat deficiențele structurale în următorii ani și urmărește atingerea unui echilibru structural în 2025.

Politica fiscală implică, astfel o înăsprire fiscală treptată care contribuie la diminuarea presiunilor de capacitate din economia daneză. În plus, au fost implementate o serie de reforme, care cresc oferta de forță de muncă, inclusiv prin retragerea ulterioară de pe piața muncii. În următorii ani, reformele vor contribui la creșterea forței de muncă în continuare. Cu toate acestea, o expansiune economică durabilă depinde de o ofertă suficientă de resurse de muncă. Ocuparea forței de muncă pentru salariați a atins un nivel istoric ridicat în 2018, iar firmele raportează creșterea deficitului de forță de muncă. Politica fiscală este durabilă pe termen lung, având în vedere ipotezele proiecției, dar cu o politică neschimbată, va exista o perioadă până la jumătatea secolului, unde deficitele publice vor fi excesive. În absența unor noi reforme, spațiul fiscal pentru manevră va fi limitat și în următorii ani.

Raportul scăzut al consumului privat si al venitului disponibil implică faptul că gospodăriile sunt într-o situație bună pentru a crește consumul. Activitatea de investiții este, de asemenea, în creștere și firmele vor trebui să investească în noi acțiuni de capital. PIB-ul a crescut cu aproximativ 2%, in ultimii doi ani. Extinderea economică înseamnă că PIB în 2018 depășeste nivelul structural și că presiunea de capacitate va crește în anii următori.

Ritmul de creștere a PIB-ului a fost in 2017 de 2,3%, respectiv 1,5% in 2018. Astfel, economia daneză intră în faza de boom economic odată cu creșterea declajelor de productie până în 2019. Creșterea economiei daneze are o bază diversificata. Consumul privat, precum și investițiile și exporturile contribuie la creșterea PIB-ului. In 2018 și 2019 PIB-ul susținut de o cerere mai mare din partea piețelor daneze de export.( Fig.1)

Creșterea solidă a consumului privat în 2018 și 2019 este continua, dar se observa o scadere in 2019 fata de 2018. Acest lucru se datorează în principal ocupării forței de muncă mai mari și a veniturilor reale mai mari. Investițiile au crescut în ultimii ani în concordanță cu creșterea utilizării capacității și creșterea nevoilor de investiții. Se preconizează că acest lucru va continua .

Din datele analizate putem trage concluzii generale(Fig.2) cum ar fi faptul ca cel mai ridicat PIB a fost inregistrat in 2017 cu 2,2%, iar cel mai scazut in 2019 de 1,7%. In 2017 s-a inregistrat un surplus al contului curent, inregistrand 7,8%din PIB, fapt datorat balanței bunurilor și serviciilor (balanța comercială). Excedentele mari ale contului curent din ultimii ani reflectă o tendință sporită de a economisi între gospodării și o dezvoltare slabă a investițiilor după criza financiară. Exportul este excedentar importului in 2017, urmand ca aceasta relatie sa se schimbe in 2018 si 2019, avand importuri mai mari inregistrate.

Analizant soldul bugetar al Danemarcai pe baza evaluării actuale a situației economice și a ipotezelor privind politica fiscală, deficitul bugetar al administrației publice este estimat la 0,7% din PIB atât în 2018, cât și în 2019. În ciuda creșterii preconizate atât a PIB-ului, cât și a ocupării forței de muncă, excedentul bugetar din 2017 este de așteptat să revină la un deficit în perioada 2018-2019. Acest lucru se datorează în primul rând veniturilor volatile din impozitul pe rentabilitatea pensiei și impozitele pe profit, care se așteaptă să scadă cu 1,7 %din PIB din 2017 până în 2019.