Poziția județului Hunedoara în cadrul regiunii 5 vest

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 46o latitudine sudica si meridianul 23o longitudine estica.

Localizat în partea central-vestica a României, este încadrat de judetele : Alba la nord-est si est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caras-Severin si Timis în vest, Arad în vest si nord-vest.

Judetul este strabatut de râul Mures si principalii sai afluenti. Streiul cu Râul Mare si Cerna, precum si cursurile superioare ale Jiului si Crisului Alb, lacurile de origine glaciara : Bucura, Zanoaga, taul Portii, Slaveiul, Galcescu, Zavoaiele, Iezerul Mare.

Relief

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.

Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.

Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.

Clima

Climatul este temperat-continental, umed si racoros. Temperaturile medii anuale variaza între -2o C la munte si 10oC în Lunca Muresului, iar media precipitatiilor se încadreaza în intervalul 540-1400 mm/mp.

Resurse naturale

- Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni);

- Carbune brut in bazinul Tebea;

- Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti);

- Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);

- Pirite cuprifere: Deva

- Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);

- Bauxita: Ohaba-Ponor;

- Bentonita talc: Lelese, Cerisor

- Dolomita: Teliuc, Zlati

- Gips : Calanu Mic

- Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani

- Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu

- Marmura: Alunis si Luncani

- Bioxid de carbon: Ocolisu Mare

- Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan

- Andezit si andezite dacice

Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi (Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de munte.

Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil si utilizat cu bun randament in agricultura.