Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 7594
Mărime: 625.31KB (arhivat)
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof.unin Negrei Costel
Academia de Studii Economice din Bucuresti - Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins

  1. 1. Introducere
  2. 2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova
  3. 3. Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare
  4. 4. Situatia economica a judetului Prahova
  5. 4.1 Structura economica sectoriala
  6. 4.2 Investitii straine
  7. 4.3 Agricultura
  8. 4.4 Industria
  9. 4.5 Sectorul serviciilor
  10. 4.5.1 Telecomunicatii
  11. 4.5.2 Radio si televiziune
  12. 4.5.3 Activitatea postala
  13. 4.5.4 Sistemul bancar
  14. 4.5.5 Comert
  15. 4.6 Turism
  16. 4.7 Castigurile salariale
  17. 5. Capitalul social al judetului Prahova
  18. 5.1 Populatia judetului Prahova
  19. 5.2 Resursele de munca
  20. 5.3 Somajul
  21. 5.4 Populatia scolara
  22. 6. Factori de mediu
  23. 6.1 Calitatea factorilor de mediu
  24. 6.2 Managementul deseurilor
  25. 6.3 Zone critice
  26. 7. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic
  27. 8. Concluzii si propuneri
  28. 9. Bibliografie

Extras din proiect

1. Introducere

Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul fundamental al activitatii sale astfel încât aceasta entitate administrativa a României sa devina o zona competitiva la nivel regional, national si european, cu o economie dinamica si diversificata.

Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia judeteana îl poate face pentru atenuarea disparitatilor existente între mediul urban si cel rural, pentru a asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a îmbunatati climatul de afaceri. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea în pietele nationale si internationale. Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în modernizarea judetului.

2. Caracteristicile generale ale judetului Prahova

Judetul Prahova se situeaza în sudul lantului carpatic, pe directia NNV-SSE, limitat la Nord de judetul Brasov, la Est de judetul Buzau, la Vest de judetul Dîmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita. Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, se afla la 60 km. de Bucuresti, capitala tarii, la 45 km. de cel mai mare aeroport al României - Aeroportul International „Henri Coanda” Otopeni si la 110 km. de municipiul Brasov.

În nordul municipiului Ploiesti, pe raza comunei Blejoi, se întretaie cele doua coordonate esentiale ale continentului – paralela 45º latitudine nordica si meridianul 26º longitudine estica. Suprafata este de 4.716 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, judetul Prahova are un relief complex, dispus în trepte proportional repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud:

- Munti: 1.228 km2 (26,0%) altitudine de pâna la 2.507 m;

- Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%) cu înaltimi cuprinse între 400-900 m;

- Câmpii: 1.744 km2 (37,0%).

Varietatea formelor de relief si complexitatea geologica a acestora fac ca resursele naturale ale judetului sa fie diversificate: petrol, gaze naturale, sare, carbune, alte minerale si materii prime utile. Formatiunile geologice ofera numeroase substante minerale utile: calcare masive, marne calcaroase, gresie de kliwa, tufuri vulcanice, gips.

Clima, de nuanta continentala, difera destul de mult pe verticala si de la o zona la alta, temperatura medie anuala variind între –20C si +100C, iar valorile precipitatiilor se situeaza între 600 mm. la câmpie si 1.000 - 1.200 mm. la munte.

Lungimea cursurilor de apa care traverseaza judetul este de 1.786 km., iar suprafata bazinului hidrografic este de 3.350 km2. Resursele de apa ale judetului au sporit considerabil prin realizarea lacurilor de acumulare Paltinu (Valea Doftanei) si Maneciu-Izvoare (Valea Teleajenului). Vegetatia, fauna si flora sunt variate, în functie de clima si dispunerea treptelor de relief. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, mistreti, capre negre, pasari (cocosul de munte, mierla, cinteza, acvila de munte, uliul, vulturul), reptile (vipera comuna si sopârla de munte), fauna acvatica (pastravi, mrene, stiuci, bibani si crapi). Flora: padurile de conifere, foioase si pasuni alpine. Arii protejate: Parcul National Bucegi - Abruptul prahovean Bucegi, Locul fosilifer Plaiul Hotilor - Sinaia, Muntii Coltii lui Barbes - Sinaia, Arinisul de la Sinaia - Cumpatul, Tigaile din Ciucas, Muntele de sare de la Slanic.

Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate. Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova:

Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (230.240 locuitori), resedinta de judet – principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare (administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învatamânt superior). El constituie un important nod de

comunicatii având si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii, învatamânt, cultura, sport, comert, financiar-bancare). Pentru aceste considerente si având în vedere ca municipiul Ploiesti este comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de

crestere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de fonduri structurale cu aceasta destinatie;

- municipiile de interes judetean – municipiul Câmpina (38.017 locuitori) – centru economico-social cu

profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial;

- orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-Scaieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte;

- orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza, Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte;

- oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati;

- oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni.

Localitati rurale:

- comune cu activitati predominant agricole;

- comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipestii de Padure, Floresti, Paulesti, Poiana, Câmpina;

- comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu;

- comune cu activitati mixte agricole-tertiare;

- comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Berceni, Blejoi, Calugareni, Drajna, Filipestii de Padure, Magureni, Maneciu, Tinosu, Valea Calugareasca.

3. Incadrarea judetului Prahova in regiunea corespunzatoare

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alaturi de judetele Arges, Calarasi, Dîmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situata în partea de sud a României, având o suprafata de 34.453 km2 (14.45 % din suprafata României), corespunzatoare judetelor Arges, Calarasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecineaza cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanta formelor de relief de joasa altitudine: câmpii si lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% si doar 9,5 % munti.

Populatia totala a celor sapte judete componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populatia României. Densitatea populatiei este de 96,6 loc/km2, valoare superioara mediei pe tara (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe tara, explicabil prin faptul ca, exceptând judetul Prahova, majoritatea populatiei traieste în mediul rural.

Preview document

Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 1
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 2
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 3
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 4
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 5
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 6
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 7
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 8
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 9
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 10
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 11
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 12
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 13
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 14
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 15
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 16
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 17
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 18
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 19
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 20
Poziția județului Prahova în cadrul regiunii sud Muntenia - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Pozitia Judetului Prahova in Cadrul Regiunii Sud Muntenia.doc

Alții au mai descărcat și

Dimensiunile Antreprenoriatului Românesc - Între Teorie și Practică

Introducere Contextul global de astăzi este caracterizat prin pulverizarea granițelor, prin accentuarea mobilității sociale ca fenomen de masă...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Programe și Proiecte de Dezvoltare Rurală

CAPITOLUL I PROGRAME ȘI PROIECTE DE DEZVOLTARE RURALĂ 1.1.Programe de dezvoltare rurală În condițiile în care în Romania sunt dominante ca număr...

Politică regională și coordonarea instrumentelor structurale studiu de caz - Municipiul Moinești

INTRODUCERE După cum sugerează şi titlul lucrarea noastră abordează subiecte legate de dezvoltarea regională şi coordonarea instrumentelor...

Politica de Dezvoltare Regională în România

Introducere Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge...

Poziția județului Ialomița în cadrul regiunii Sud-Muntenia

Pozitia judetului Ialomita in cadrul Regiunii Sud-Muntenia Judetul Ialomita este situat in SE Campiei Romane, in functie de structura...

Poziția județului Giurgiu în cadrul regiunii Sud Muntenia

Pozitia judetului Giurgiu in cadrul Regiunii Sud Muntenia Cap.1. Judetul Giurgiu – caracterizare generala 1.1. Asezarea geografica a judetului...

Turismul în Muntenia

1. Localizare si asezare Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei. Limitele sale sunt: la nord muntii Carpati (care o delimiteaza de...

Strategia de dezvoltare a regiunii Sud Muntenia

Caracteristici demo-geografice Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafață de 34.453 km2 (14.45 % din suprafața...

Costuri, prețuri și tarife în turism

CAPITOLUL I. MECANISMUL FORMĂRII PREȚURILOR ÎN TURISM "Sistemul prețurilor nu-i altceva decât un sistem de semnale care coordonează și dă coerența...

Ai nevoie de altceva?