Previziunea Principalilor Indicatori Economici la SC Omniasig SA până în Anul 2011

1. Consideraţii teoretice

1.1. Previziunea şi planificarea

Aşa cum menţionează John Naisbitt, “omul supravieţuieşte numai prin capacitatea sa de a acţiona în prezent, pe baza experienţei trecute, cu consecinţe în viitor. Asumându-şi viitorul, omul îşi face prezentul suportabil şi trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul şi alternativele viitoare sunt întrepătrunse în anticipaţia şi previziunea acţiunilor viitoare.”

De regulă există o diferenţă temporală între producerea unui eveniment şi semnalele ce prevestesc şi conduc către realizarea acelui eveniment. Acesta este principalul motiv care face ca previziunea şi planificarea sa fie două activităţi viabile pentru studierea şi respectiv acţiunea asupra viitorului (Prezentul este însărcinat cu viitorul, Voltaire)

Problema esenţială este definirea corectă a ceea ce înseamnă previziune respectiv planificare, pentru a putea integra corect cele două concepte. Deoarece ambele concepte se preocupă direct de viitor este foarte important ca aceste două funcţii să fie corect integrate în cadrul firmei.

Previziunea (prognoza) economică, deşi nu se poate da o definiţie precisă, datorită părerilor diferite existente în rândul specialiştilor, reprezintă procesul prin care sunt anticipate evenimente şi prin care este realizată estimarea evoluţiei viitoare a unor indicatori economici privind, în general, fenomene care nu sunt direct controlate de entitatea implicată în procesul de previziune.

Planificarea este una din funcţiile de bază ale managementului şi reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităţilor concrete de realizare a unor obiective prestabilite.

Previziunea precede planificarea şi oferă informaţii necesare pentru realizarea acesteia. Previziunea reprezintă un suport al procesului decizional în timp ce planificarea reprezintă mai mult un rezultat sau o componentă a procesului decizional. O delimitare clară între previziune, planificare şi decizie este, de cele mai multe ori, greu de trasat, între aceste procese existând o interdependenţă strânsă. Previziunea se ocupă în general cu descrierea estimativă a mediului extern viitor al unei entităţi, în timp ce planificarea se orientează asupra acţiunilor viitoare proprii unei entităţii în contextul mediului în care aceasta acţionează. Prin urmare, este corect să spunem că o firmă previzionează cererea pentru un anumit bun pe piaţă şi planifică producţia pe care urmează să o realizeaze în contextul cererii respective. Nu este corect însă, să spunem că o firmă planifică evoluţia cursului valutar pentru o anumită monedă sau că o firmă previzionează preţul pe care ea însăşi îl va aplica unui anumit produs. Totodată nu este mai puţin adevărat că propriile acţiuni pot influenţa mediul extern. De exemplu, acţiunile unei firme concurente fac obiectul previziunii, însă este foarte probabil ca aceste acţiuni să fie influenţate de planificarea realizată în propria firmă, fie prematur, datorită unei scurgeri de informaţii, fie odată ce planificarea realizată îşi face simţite efectele pe piaţă.