Problema infestării cu nitrați a apelor potabile din România

1. Problema infestarii cu nitrati a apelor potabile din Romania

Fantani infestate cu nitriti si nitrati

Fantanile din 31 din cele 54 de localitati din judetul Giurgiu contin nitriti si nitrati in concentratii care depasesc si de trei ori limita maxima admisibila. In urma analizelor facute de Autoritatea de Sanatate Publica Giurgiu, a reiesit faptul ca sunt localitati in care concentratiile de nitriti si nitrati depasesc cu 20 de procente limita maxima admisa dar si localitati in care depasirile sunt duble sau triple. In aceasta situatie, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Giurgiu a transmis avertizari in toate localitatile in care se regasesc astfel de situatii, s-au luat masuri de alertare a populatiei, s-a dispus marcarea fantanilor afectate cu bulina rosie, iar pentru copiii de pana la trei ani se va trece la asigurarea apei potabile de catre primarii. Totodata, a fost solicitat Ministerului de Interne aprobarea fondurilor necesare pentru executarea a 12 foraje de mare adancime pentru asigurarea alimentarii cu apa in localitatile cele mai afectate. Izvoarele, Letca Noua, Rasuceni, Stanesti, Toporu, Valea Dragului, Varasti, Colibasi, Gradistea, Gaujani, Iepuresti, Adunatii Copaceni si Baneasa se numara printre localitatile cele mai afectate de concentratiile de nitriti si nitrati. In timp, consumarea apei cu nitriti sau nitrati poate provoca boli grave cum ar fi cancerul, iar pentru copiii cu varste de pana la trei ani se poate ajunge chiar la deces.

De zece ani locuitorii comunei Perieti beau apa cu nitrati

Locuitorii din comuna ialomiteana Perieti consuma, de aproape 10 ani, apa sulfuroasa, cu depasiri mari ale concentratiei de nitriti, nitrati si azotati.

Asta pentru ca prima fantana cu apa potabila se afla la trei kilometri de sat. Apa, cu aspect pamantiu, urmeaza sa fie pusa la decantat pentru ca abia dupa doua zile sa se limpezeasca cat de cat. Aceasta apa este folosita la spalat si chiar la baut.

Singura fantana cu apa potabila e in satul vecin, Fundata, dar acolo ajung numai cei care au cal si caruta pentru ca, dus-intors, sunt 6 km pe drum de tara. In rest, oamenii iau apa din conducta ruginita a sistemului centralizat ce capteaza apa din cateva fantani de mica adancime, exact din straturile cu apa sulfuroasa si plina de nitriti, nitrati si azotati.

In ultimul an, au crescut cazurile de leptospiroza si enterocolite acute, toate cauzate de nitratii din compozitia apei. Cei mai afectati sunt copiii cu varste mici si batranii.

Apa cu nitrati in exces

In urma unei ample verificari facute de catre inspectorii Autoritatii de Sanatate Publica Vrancea s-a constatat ca apa consumata de catre localnicii din comuna Milcovul, situata la cativa kilometri de Focsani, are o cantitate de nitrati mult peste limita admisa. Potrivit informatiilor furnizate de catre specialistii ASP, anul acesta singura instalatie care furnizeaza localnicilor apa cu un continut mult crescut de nitrati este comuna amintita. Totodata, apa poate fi afectata de nitratii proveniti din soluri intens tratate cu ingrasaminte pe baza de azot. Cei mai afectati de apa care contine o cantitate mai mare de nitrati peste limita admisa sunt bebelusii, de la inceputul anului la Spitalul Judetean Focsani fiind internati cativa copii intoxicati cu nitrati.

Zeci de fantani si izvoare infestate cu nitrati si nitriti

Prezenta nitratilor in concentratii peste limita admisa in tot mai multe fintini si izvoare din judetul Bacau este confirmata de probele recoltate, zilnic, de personalul de la Autoritatea de Sanatate Publica. Necorespunzatoare din punct de vedere bacteriologic sint 21 de fintini din Horgesti, Ungureni, Buhoci, Moinesti, Comanesti, Blagesti, Rosiori, Damienesti, Negri, Magiresti, Agas, Palanca, Sanduleni, Brusturoasa, 7 izvoare din Buhusi, Runc, Ciolpani, Oituz, Sanduleni, Palanca, 3 microcentrale din Ungureni, Prajesti si Urechesti si 3 puncte din reteaua judetului - retelele din Cornatel, Lunca si Lunca Dochiei - Urechesti. Indicatori necorespunzatori atit din punct de vedere chimic, cit si microbiologic au fost constatati in 12 fintini din Buhoci, Parincea, Gura Vaii, Racova, Oituz, Rosiori, Damienesti, Magiresti, Traian, Racaciuni si un izvor din Horgesti. Foraje pentru apa, la mare adincime, in 15 localitati Studiul pentru depistarea zonelor in care sa se foreze la mare adincime pentru apa a fost incheiat. S-au propus 15 localitati, situate pe Valea Muntelui si in stinga Siretului, unde au secat fintinile. Valoarea realizarii forajelor a fost estimata la 3,2 milioane de lei, La Prefectura, se va face un proiect de hotarire de Guvern prin care se vor solicita bani din fondul de rezerva bugetara. Noile fintini ar urma sa rezolve pe termen lung problema alimentarii acestor sate cu apa, pe timp de seceta.

Acestea sunt doar cateva exemple de astfel de probleme. Din pacate situatia apelor “potabile” din Romania este tragica.

2. Riscul consumului apei potabile poluate cu nitrati

Nitratii pot fi antrenati din apa solurilor intens mineralizate, bogate in saruri de azot de origine naturala iar in astfel de cazuri ei sint prezenti fara nici un alt semn de poluare. O alta cauza o reprezinta patrunderea in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu astfel de reziduuri si biodegradarea acestora pina la stadiul mineralizat, de nitrati. In astfel de situatii, fintinile din interiorul localitatilor, amplasate in apropierea surselor de poluare, cum sint latrinele, grajdurile, depozitele de gunoi, instalatiile de canalizare, puturile absorbante etc., sint cele care au continut mai mare de nitrati. Intre gradul de poluare a solului cu reziduuri organice (umane, animale) si continutul crescut de nitrati in apa, frecvent semnalata si la noi in judet, exista o corelatie strinsa astfel ca ea impune atentie si rigoare in amenajarea si respectarea zonelor de protectie sanitara a surselor utilizate in alimentatia populatiei. Totodata, apa poate fi afectata de nitratii proveniti din soluri intens tratate cu ingrasaminte pe baza de azot. De asemenea, nitratii este posibil sa apara mai ales in apele de suprafata prin deversarea apelor reziduale provenite din unitatile care prepara fertilizante.