Probleme și Costuri ale Extinderii Uniunii Europene dincolo de Europa celor 27

CAPITOLUL I

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

SECTIUNEA I. SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENEComunitatile europene sunt organizatii care, pornind de la necesitatile integrarii economice, au pregatit conditiile pentru integrarea politica. Procesul evolutiv a dus la adâncirea structurilor democratice si consolidarea puterilor acestora.

Crearea Comunitatilor Europene are ca temei planul lui Robert Schuman care, la 9 mai 1950, a lansat în Germania (si în celelalte tari ale Europei care au acceptat) ideea de creare a unei Comunitati de interese pacifiste. Prin aceasta, a întins o mâna fostilor inamici si a eradicat dorinta de razboi si ororile trecutului. În plus a initiat un proces complet nou în relatiile internationale, propunând vechilor natiuni sa se revitalizeze in acelasi cadru, exercitându-si împreuna suveranitatea, asa cum nici una dintre ele nu ar fi fost capabila sa o exercite singura.

De atunci, constructia Europei a avansat în fiecare zi. Ea reprezinta cea mai semnificativa sarcina a secolului al XX-lea si o speranta noua în zorii noului secol.

Inca de la constituire sa de acum aproximativ 50 de ani, Uniunea Europeana a fost ca un magnet, atragand permanent un flux constant de noi membri culminand cu istorica expansiune din anul 2004 cand s-a extins de la 15 la 25 de membri, cumuland in prezent aproximativ 450 milioane locuitori.

Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre sase tari europene (Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda).

Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania si Portugalia; 1995: Austria, Finlanda si Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; 2007: Bulgaria si Romania), Uniunea Europeana are astazi 27 de state membre. In prezent (februarie 2007), trei state au statutul de stat candidat: Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si Turcia.

Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea.

SECTIUNEA A II-A. DELIMITARI CONCEPTUALE

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabila (împreuna cu PHARE si SAPARD) prin intermediul carora sunt sprijinite tarile candidate în pregatirea lor pentru aderarea la Uniunea Europeana. Acest program a demarat la 1 ianuarie 2000 si finanteaza proiecte în domeniul infrastructurii de transport si de mediu.

Programul PHARE (Fondul pentru Dezvoltarea Societatii Civile) a fost primul program al UE de cooperare tehnica si financiara cu tarile din Europa Centrala si de Est. A fost lansat în 1989, fiind un instrument de preaderare.

Programul SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) este menit sa sprijine eforturile facute de tarile din centrul si estul Europei în perioada de preaderare, prin care îsi pregatesc participarea la Politica Agricola Comuna si la Piata Unica. El urmareste doua obiective majore: de a contribui la aplicarea acquis-ului si de a rezolva probleme prioritare si specifice în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Strategia de preaderare este un ansamblu de masuri cu caracter politic, economic si legislativ, care acopera toate domeniile de activitate ce tin de competenta comunitara si vizeaza satisfacerea de catre statele care doresc sa devina membre ale UE a criteriilor de aderare stabilite de Consiliile Europene de la Copenhaga (din iunie 1993) si Madrid (din decembrie 1995).