Cuprins
- Introducere
- Capitolul I Bazele activităţii economice. Perioada de tranziţie
- 1.1. Evoluţia formelor de proprietate
- 1.2. Tipuri şi forme de proprietate
- 1.3. Conţinutul perioadei de tranziţie
- 1.4. Necesitatea reformării proprietăţii
- Capitolul II Problemele reformării proprietăţii în perioada de tranziţie
- 2.1. Principalele modele de reformare economică şi politici de tranziţie
- 2.2. Problemele reformării structurii economice
- 2.3. Deetatizarea şi privatizarea resurselor de producţie
- 2.4. Limitele privatizării resurselor funciare
- 2.5. Dezvoltarea antreprenoriatului şi crearea sectorului privat al economiei
- Capitolul III
- Problema proprietăţii în Republica Moldova
- 3.1. Particularităţile de constituire a proprietăţii şi de realizare a ei
- Concluzii şi recomandări
Extras din proiect
Întroducere
Cele mai valoroase soluţii concepute de omenire în urma evoluţiei ştiinţei economice sînt principiile economiei orien¬tate social bazată pe liberalismul economic şi social. Libera¬lismul semnifică libertatea de activitate în toate domeniile şi în primul rînd în activitatea economică. Atributul social înseamnă, că libertăţile în activitatea economică pot fi numai pînâ la o anumită limită determinată de normele justiţiei sociale şi a celei economice - anumită etică de comportament economic. Un atare sistem de organizare economică este economia mixtă, care îmbină libertatea întreprinzătorului privat cu controlul social asupra economiei.
Pentru a fonda o asemenea economie în Republica Mol¬dova, este necesar a începe procesul refacerii economice cu întoarcerea la proprietatea privată, care poate să renască omul ca personalitate, sâ-1 scoată din pasivitate şi mizerie. Procesul include deetatizarea şi privatizarea patrimonială a părţii covîrşitoare a resurselor ca bază economică a sectorului pri¬vat - nucleu al unei gospodării naţionale sănătoase.
Problema-cheie a reformelor economice este cea a pro¬prietăţii, deoarece ea este condiţia dispunerii de control real asupra economiei, luării deciziilor, asupra motivaţiei către activitatea umană. Pentru a pune în funcţie producerea bunu¬rilor materiale, a elabora modalităţi cît mai raţionale de orga¬nizare a gospodăriei, a aplica tehnologii moderne, a tinde spre eficienţă şi activism economic de întreprinzător, oamenii trebuie să clarifice:
- Cui aparţin resursele existente?
- Cine are dreptul a le utiliza?
- Cine şi în ce măsură este diriguitorul procesului de producţie?
- Cui şi în ce mărime îi va aparţine produsul creat?
- Şt multe alte aspecte ale vieţii economice.
Este clar că drepturile de proprietate se legiferează prin justiţia economică şi cea socială care fac dreptate tuturor, adică reglează procesul gospodăririi, unde se creează bogăţia - obiect al proprietăţii.
Lucrarea este o încercare de a exa¬mina problema dependenţelor organice dintre procesul real economic de creare a bunurilor vieţii - obiect de proprietate patrimonială pentru fiecare şi pentru societate în ansamblu şi constituirea juridică legislativă a drepturilor la proprietate. În realitate la tot pasul întîlnim situaţii, cînd cel care nu creează bunuri este proprietar de mari valori, sau dispunînd legitim de avere, peste un timp devine sărac etc. A clarifica care e cauza acestor fenomene, ce este proprietatea ca noţiune juridică şi cum devine ea bun material pentru consum constituie scopul cercetărilor autorului.
Actualmente în Republica Moldova se fac eforturi mari spre a face regulă atît în economie, cît şi in asigurarea ei legislativă. Evident, că problema proprietăţii îi preocupă pe toţi ca condiţie fundamentală iniţială de tranziţie la economia modernă. Se studiază şi aceste aspecte ale deetafizării şi privatizării. Se propun unele idei de rezolvare a problemei proprietăţii.
I. Bazele activităţii economice. Perioada de tranziţie
Evoluţia formelor de proprietate
Problema proprietăţii a fost preocuparea permanentă a savanţilor în domeniul cercetării relaţiilor sociale, evidenţie¬rii cauzelor divergenţei între oameni şi socio-grupărilor lor. Luată ca noţiune aparte în sens general, proprietatea tot¬deauna se manifestă ca un complex de reguli legislative, care exprimă atitudinea oamenilor faţă de obiecte ca ale sale proprii sau care aparţin altora. Bunurile sînt, în primul rînd, obiecte incluse în manifestarea voinţei unor sau altor persoa¬ne fizice sau juridice. în al doilea rînd, proprietatea cere determinarea acestor persoane ca subiecte care prin voinţa lor realizează accesul la bunurile respective, utilizarea şi plasarea lor din sfera voinţei unora în sfera stăpînini altora. însă această formă juridică a manifestării proprietăţii, cu toate că cuprinde întregul sistem de mişcare a ei ca manifestare a dis¬punerii, a stâpînirii şi a utilizării bunurilor de către subiecţi, nu lămureşte din ce rezultă acest drept la proprietate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Problemele Reformarii Proprietatii in Perioada de Tranzitie la Economia de Piata.doc