Procesul Bologna - învățământul din România

Obiectiv general

Stoparea migrarii temporare a fortei de munca din Romania in strainatate.

Obiective specifice

1. Procesul Bologna

• Scopul aplicarii procesului Bologna la nivel European

• Obiectivele procesului de la Bologna

• Rezultatele scontate ale procesului de la Bologna

2. Studiul reformei invatamantului superior din Romania in contextul procesului de la Bologna: avantaje si limite.

3. Evaluarea statistica a gradului de satisfactie a angajatorilor privind calitatea absolventilor de invatamant superior. Identificarea solutiilor privind cresterea gradului de satisfactie a angajatorilor privind nivelul de pregatire al absolventilor.

4. Evaluarea gradului de absorbtie al absolventilor de invatamant superior de catre economia romana din ultimii ani.

5. Propuneri privind insusirea activitatii practice a studentilor in vederea satisfacerii cerintelor angajatorilor de pe piata muncii din Romania.

1. Procesul BOLOGNA

Scop. Obiective. Rezultate scontate.

Procesul Bologna urmareste armonizarea sistemelor de invatamant superior pentru a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al Invatamantului Superior.

1.1 Istoric

Procesul de la Bologna reprezinta un cadru prin intermediul caruia statele europene si-au propus sa creeze, pana in 2010, un Spatiu Unic European al Invatamantului Superior.

Realizarea acestui scop are rolul de a dezvolta in Europa o economie competitiva, bazata pe cunoastere, care ar avea potentialul de a oferi locuri de munca mai bune si de a crea o mai mare coeziune sociala.

Esenta Procesului de la Bologna consta in constientizarea faptului ca Europa cunoasterii este un factor indispensabil al cresterii social-umane, precum si o componenta esentiala a procesului de consolidare si imbogatire a cetateniei europene.

Procesul de la Bologna incepe cu un an inainte de semnarea Declaratiei de la Bologna.

La 25 mai 1998, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din Franta, Italia, Marea Britanie si Germania au semnat Declaratia de la Sorbonne. Scopul acestui act consta in armonizarea arhitecturii sistemului European al Invatamantului Superior. Declaratia s-a axat pe necesitatea convergentei cadrului general al calificarilor si treptelor de studii intr-un spatiu european al invatamantului superior. Scopul declarat poate fi atins prin stabilirea unui sistem comun de studii superioare bazat pe anumite trepte de invatamant (Bachelor, Master, Doctorat), precum si prin intensificarea si facilitarea mobilitatii studentilor, profesorilor; recunoasterea titlurilor si a calificarilor academice.

La 19 iunie 1999, ministrii responsabili pentru Invatamantul Superior din 29 de state, au afirmat intentia de a sustine si promova ideea crearii Spatiului European al Invatamantului Superior pana in anul 2010, prin semnarea, la Bologna, a Declaratiei cu acelasi nume.

La 19 mai 2001, 33 de ministri europeni responsabili pentru Invatamantul Superior se intalnesc la Praga si, in vederea realizarii demersului formulat la Bologna, au determinat obiective noi.

Dupa Conferinta de la Praga a urmat Conferinta de la Berlin din 19 septembrie 2004, unde ministrii educatiei din 33 de tari europene au considerat necesara introducerea celui de-al treilea ciclu – doctorat, in vederea asigurarii unei corelari stranse dintre Spatiul European al Invatamantului Superior si Spatiul European al Cercetarii intr-o Europa a Cunoasterii.

In cadrul Conferintei de la Berlin, au aderat la Procesul de la Bologna Rusia si ex-tarile Iugoslave. Actualmente, 40 de tari sunt membre ale Procesului de la Bologna.

In mai 2005, la Bergen, in cadrul conferintei ministrilor europeni responsabili de invatamantul superior, la Proces a aderat si Republica Moldova, de rand cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia si Ucraina.

Putem constata ca Procesul de la Bologna defineste 10 actiuni sau masuri specifice in drumul spre atingerea unui obiectiv mai general – crearea Spatiului European al Invatamantului Superior, care la randul lui va contribui la realizarea scopului ambitios, ce prevede crearea catre anul 2010 in arealul Europei a celei mai competitive si mai dinamice economii din lume.

Incepand cu 1999, ministrii educatiei din Europa se intalnesc la fiecare doi ani pentru a evalua progresul facut si pentru a stabili noi masuri concrete. In urma fiecarei intalniri ei semneaza o declaratie care reprezinta angajamentul tarilor lor de a implementa masurile convenite. In acest proces sunt implicati si reprezentantii studentilor (ESIB), ai universitatilor (EUA, EURASHE), ai profesorilor (EI), si ai angajatorilor (UNICE). Reuniunile de pana acum au avut loc la: Bologna(1999), Praga(2001), Berlin(2003) , Bergen(2005), Londra (2007) .

1.2 Saptamana Bologna in Universitati

Prin proiectul Saptamana Bologna in Universitati se propune schimbarea de mentalitati si metode de predare si cresterea calitatii invatamantului romanesc.

Oportunitatea consta in faptul ca, si la nivel European, este in desfasurare un proces de reforma (Procesul Bologna) la care Romania a aderat inca de la inceput, din 1999. Reformele Procesului Bologna ofera cateva instrumente de schimbare care, daca vor fi implementate corect, vor produce efectele pozitive pe care le asteptam de mult.

Provocarea consta in implementarea corecta a reformelor care implica atat schimbari structurale, cat si transformari mai profunde, la nivelul atitudinilor si comportamentelor profesorilor si studentilor.

Problema pe care o adresam este aceea ca Procesul Bologna este perceput vag si cateodata gresit in mediul academic romanesc, motiv pentru care nu are sustinere.

Proiectul se desfasoara in 18 universitati si are 3 etape. In prima etapa, reprezentantii studentilor vor afla in cadrul unei sesiuni de formare de doua zile, cum ar trebui implementate corect reformele Procesului Bologna. A doua etapa presupune organizarea, in fiecare universitate a Saptamanii Bologna, in cadrul careia se vor distribui scrisori pentru profesori, brosuri pentru studenti, se vor imparti stikere, se va promova concursul pentru studenti prin afise si fluturasi, se va promova proiectul on-line si la sfarsit, in fiecare universitate, se va organiza o dezbatere la nivel local pe tema implementarii Procesului Bologna. La final, se vor analiza in cadrul unei dezbateri la nivel national implementarea Procesului Bologna. In cadrul acestei dezbateri vor fi prezentate rezultatele proiectului, Cartea Neagra a Procesului Bologna si un clasament al universitatilor in privinta implementarii reformelor Bologna.