Program de Organizare și Comercializare a Produsului Turistic X

1. Enunţarea temei produsului turistic. Justificare.

Titlul ales pentru acest traseu este „Transilvania – un ţinut de legendă” deoarece această regiune constituie un teritoriu de o complexitate geografică, istorică şi culturală aparte, fiind de departe cea mai romantică provincie românească. Transilvania oferă celor care o străbat şansa descoperirii unora dintre cele mai frumoase locuri din ţară. Este una dintre provinciile României medievale greu încercate de-a lungul timpului, leagăn de formare al poporului român, dar nu în ultimul rând, un important centru cultural şi economic al ţării. Este situată în interiorul lanţului Carpatic şi constituie o zonă bogată în obiective turistice naturale şi istorice.

Traseul urmăreşte zone de o mirifică frumuseţe, cum ar fi zona munţilor Făgăraş, cu traversarea acestora pe şoseaua care le poartă numele, Transfăgărăşan şi are drept scop vizitarea unor locuri cu tradiţii care se păstrează din cele mai vechi timpuri, a unor cetăţi, biserici fortificate, palate, castele, muzee, precum şi a unor monumente şi situri arheologice.

2. Indicarea traseului cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor vizitate

Bucureşti – Piteşti – Curtea de Argeş (Mănăstirea Curtea de Argeş) – Bâlea Lac (Lacul Bâlea, Lacul Capra) – Bâlea Cascadă – Sibiu (ziduri şi turnuri ale cetăţii, monumente de arhitectură medievală, pasajul Scărilor, Muzeul Brukenthal) – Sebeş – Alba Iulia ( Cetatea Alba Carolina, Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică) – Blaj – Mediaş – Sighişoara(Cetatea de la Sighişoara, muzeu de istorie şi artă feudală) – Făgăraş – Braşov(Biserica Neagră, Piaţa Sfatului, Biserica Adormirii Maicii Domnului) – Râşnov (Cetatea Râşnov) – Bran (Castelul Bran) - Valea Prahovei (Predeal, Azuga, Buşteni, Sinaia) – Ploieşti – Bucureşti.

3. Elemente de prezentare generală

- Nr. de turişti: 45

- Nr. de ghizi:1

- Nr. de şoferi:1

- Mijloc de transport folosit: autocar ultaramodern

- Nr. de kilometri parcurşi în total: 872 km (ziua I: 219 km, ziua a II-a: 79 km, ziua a III-a: 70 km, ziua a IV-a: 103 km, ziua a V-a: 202 km, ziua a VI-a: 30 km, ziua a VII-a: 169 km).

- Nr. de zile: 7 zile; 6 nopţi

- Perioada de desfăşurare: mai – septembrie 2010

- Preţ informativ: 292 Euro sau 1 254 RON / persoană

4. Descrierea traseului pe zile

Ziua 1:

- plecare din Bucureşti din faţa Gării de Nord

Traseul: Bucureşti – Piteşti – Curtea de Argeş – Bâlea Lac

Obiective vizitate: în Curtea de Argeş – Curtea Domnească (Scoase la iveală prin săpături efectuate între 1911-1920, ruinele Curţii Domneşti evocă puternic perioada în care oraşul era capitala Ţării Româneşti. Curtea Domnească a fost refăcută în jurul anului 1330, o dată cu zidirea în imediata apropiere a Bisericii Domneşti); Biserica Domnească (Este cel mai vechi monument argeşean păstrat aproape în forma iniţială şi totodată cel mai reprezentativ monument aparţinând secolului al XIV-lea din Ţara Românească. Construcţia, terminată în anul 1340, a fost ridicată după un plan tipic bizantin din rânduri de piatră ce alternează cu rânduri de cărămidă. În biserică se păstrează mormântul lui Radu I Basarab expus sub sticlă, aici putând fi văzute câteva resturi din veşmântul feudal cu ornamente de aur şi pietre preţioase. Un mare interes prezintă cele circa 130 de fresce din interior, în parte surprinzător de bine păstrate şi care se bănuieşte că aparţin unei şcoli bizantine din Macedonia care are multe puncte comune cu şcoala cretană); Mănăstirea Curtea de Argeş (ctitoria lui Neagoe Basarab, a fost ridicată între anii 1512 – 1517, pe locul vechii mitropolii din 1359; picturile interioare sunt terminate în 1526, în timpul lui Radu de la Afumaţi, ginerele domnitorului; în 1611 monumentul este distrus de Gabriel Bathory, dar este refăcută zidăria în 1640 de Matei Basarab şi definitivată de Şerban Cantacuzino în 1682. Aici se află mormintele domnitorilor Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi şi ale regilor Carol I şi Ferdinand); Barajul lacului Vidraru (construcţie hidrotehnică monumentală cu înălţimea de 165 m, lungimea de 309 m, în spatele căruia s-a format un lac cu o suprafaţă de 870 ha şi cu o lungime de 14 km); Lacul Bâlea (punctul de plecare în masivul Făgăraş, fiind cel mai mare lac glaciar şi unul dintre cele mai frumoase din masivul făgărăşean).