Cuprins
- Cuprins pg. 2
- Cuvânt înainte pg. 3
- Capitolul I : Localizarea si caracterizarea judeţului Argeş pg. 4
- - 1.1 Scurt istoric pg. 4
- - 1.2 Date generale (aşezare) pg. 5
- - 1.3 Căi de acces pg. 5
- - 1.4 Nivel de dezvoltare pg. 6
- Capitolul II : Prezentarea potenţialului turistic al judeţuui pg. 7
- - 2.1 Potenţialul turistic natural pg. 7
- - 2.2 Potenţialul turistic antropic pg. 8
- - 2.3 Principalele trasee turistice pg. 10
- - 2.4 Forme de turism practicate pg. 10
- Capitolul III : Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii pg. 11
- - 3.1 Unităţi de cazare pg. 11
- Capitolul IV : Analiza circulaţiei turistice pg. 16
- Capitolul V : Propuneri de valorificare pg. 20
- Capitolul VI : Concluzii personale pg. 22
- Bibliografie pg. 23
- Anexe pg. 24
Extras din proiect
Cuvânt înainte
Un bun venit în Argeşul milenar , unde s-a zămislit cea mai frumoasă legendă a construcţiei fără de moarte – cea a Meşterului Manole, s-a format poporul român şi s-a întemeiat statul feudal Ţara Românească, s-a redactat primul document în limba română, şi-au avut reşedinţa cei mai vestiţi domnitori valahi şi au pornit oameni de seamă ai istoriei şi culturii neamului românesc.
Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura, turismul şi serviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se
ca o zonă distinctă în cadrul României, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul a fost şi va ramâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturii şi spiritualităţii sale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţi de seamă ale României. Cu o economie puternică şi beneficiind de resurse naturale semnificative, Argeşul se situează în primele patru judeţe ale ţării, din punct de vedere al creşterii economice şi are perspective reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritm susţinut, în toate domeniile vieţii sociale. Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea înscrierii judeţului Argeş pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natură investiţională în turism, pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi. Judeţul Argeş are de acum un ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş” – un document care evidenţiază şi promovează turismul argeşean şi potenţialul turistic al regiunii noastre, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judeţean Argeş – turismul este o ramură importantă în contextul dezvoltării judeţului. Oricine vizualizează ”Master planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţului Argeş” poate remarca faptul că, avem de-a face cu imagini care reflectă o frumuseţe deosebită a reliefului, cu un potenţial de dezvoltare extraordinar, dar şi o bogată moştenire culturală şi religioasă. Judeţul Argeş dispune de un potenţial turistic deosebit, care îl plasează, la nivel naţional, pe un loc prioritar în acest domeniu. Judeţul Argeş este unul din spaţiile voievodale mirifice în care cadrul natural se împleteşte armonios cu vestigiile trecutului glorios.
Capitolul I
Localizarea şi caracterizarea judeţului Argeş
1.1 Scurt istoric
Stema Judeţului
Argeş
Rolul important pe care l-a jucat Argeşul este strâns legat de constituirea şi consolidarea statului feudal Ţara Românească(numită atunci Valahia) este reliefat, mai ales, de faptul că primele capitale ale acestui stat au fost Curtea de Argeş şi Câmpulung, şi, tot aici, a fost şi primul scaun mitropolitan ortodox (1359- Curtea de Argeş). După cum menţionam mai sus în judeţul Argeş se situează cel mai vechi oraş medieval din Ţara Românească, la Câmpulung, caracterul său urban fiind definitivat la începutul secolului al XII-lea, când meseriaşii transilvăneni se stabilesc aici unde îşi desfăceau uşor produsele lor de bună calitate. Descoperirile arheologice din raza judeţului Argeş atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Cele mai vechi urme de viaţă datează din paleoliticul inferior. Bătăliile de la Posada(1330) şi Rovine(1395), cetăţile de la Poienari, Oratia şi Cetăţeni, tabăra lui Mihai Viteazu de la Stoeneşti sunt câteva mărturii şi momente importante ale luptei poporului român pentru neatârnare şi păstrarea independenţei statului. Judeţul Argeş şi-a luat numele de la râul care-l strabate şi pe care Herodot – sec V a. Chr. - îl transcrie Ordessus. Numele real ar fi avut – dupa Pârvan- un aspect în legătura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava.
- În anul 1359 este ridicată reşedinţa primei episcopii ortodoxe – mai târziu mitropolie - a Ungrovlahiei şi a unei episcopii catolice.
- La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniţi consemnează existenţa voievodatului lui Seneslau (în care era inclus şi teritoriul actual al judeţului Argeş) cu reşedinţa la Curtea de Argeş.
1.2 Date generale (aşezare):
Judeţul Argeş se află în partea de vest a ţării, fiind limitat la nord de judeţele Sibiu şi Braşov, la est de judeţul Dâmboviţa, la vest de Vâlcea iar la sud de judeţul Teleorman. Ocupând 2.9% din suprafaţa ţării(6826 km patraţi). Organizarea administrativă a judeţului cuprinde 3 municipii(Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş), 3 oraşe(Mioveni, Costeşti, Topoloveni), 101 comune şi 578 de sate. Reşedinta judeţului este municipiul Piteşti.
Se află aşezat în partea de vest a ţării, între 44° 22' şi 45°36' latitudine nordica şi 24"26' şi 25°19' longitudine estică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Program de Valorificare a Potentialului Turistic al Judetului Arges.doc