Program de Valorificare al Potentialului Turistic al Judetului Brasov

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Program de Valorificare al Potentialului Turistic al Judetului Brasov.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Economie, Turism

Cuprins

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului 2
- Scurt istoric al judeţului; 2
- Aşezarea geografică; 3
- Căi de acces; 4
- Nivel de dezvoltare economică 5
2. Prezentarea potenţialului turistic al judeţului.6
- Resurse turistice naturale; 6
- Resurse turistice antropice; 11
- Principalele trasee turistice din zonă; 12
- Forme de turism posibil de a fi practicate 12
3. Analiza bazei tehico-materiale şi a ofertei de servicii12
- Unităţi de cazare; 12
- Unităţi de alimentaţie; 15
- Instalaţii de agrement; 16
- Instalaţii de tratament ,16
4. Analiza circulaţiei turistice18
- Număr de turisti ( pe total, din care
români şi străini ); 18
- Număr de înnoptări; 19
5. Propuneri de valorificare 20
6. Harta judeţului 20
7. BIBLIOGRAFIE 21

Extras din document

Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Braşov

1. Localizarea şi caracterizarea judeţului

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

- Scurt istoric al judeţului

Braşov, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea central-estică a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

Oraşul este împarţit în două componente distincte: zona de influenţă barocă care şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postăvaru şi zona întinsa de blocuri şi fabrici. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi - cartierul Schei, încă plin de farmec, unde veţi găsi o mulţime de case şi obiecte vechi, în special pe filon religios.

Atestat documentar în anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braşov - 1288, cel mai important oraş al Transilvaniei al evului mediu a dominat viaţa economică a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braşov anul 1353 - Privilegiul de baza al oraşului Braşov-, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, ţesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca Braşovul să nu rămână doar un punct al comerţului tranzit, ci un înfloritor centru mestesugăresc.

Construcţia oraşului a fost făcută conform celor mai înalte standarde ale vremii, zidurile cetătii ,bastioanele, turnurile de pază-apărare fiind completate de depozite, pieţe, ateliere, prăvălii, hanuri, biserici, spitale, Braşovul acelor vremuri fiind un exemplu în organizarea - exploatarea resurselor existente. Numeroase clădiri se păstrează şi acum, cum ar fi:

• Biserica Neagră, cea mai mare clădire în stil gotic din sud-estul Europei 1477.

• Piaţa veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscută efigie a Braşovului

• Scheii Braşovului - Biserica Sf. Nicolae.

• Biserica Bartolomeu cea mai veche clădire în stil romanic.

• Bastioane - turnuri - fortificaţii pe laturile de sud-vest ale cetăţii.

Important centru industrial, cultural şi de afaceri, Braşov este şi un centru universitar de tradiţie. Datorită numeroaselor monumente istorice şi artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale ţarii.

- Aşezare geografică

Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării ( 5351 km² ), judeţul Braşov se învecinează cu opt judeţe. La vest se mărgineşte cu judeţul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzău, în sud cu judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar la nord cu judeţele Mureş şi Harghita.

Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.

Marea majoritate a teritoriului judeţului Braşov - circa 80% - se încadrează în zona subcarpatică , la contactul Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali Judeţul Braşov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş, unităţile de relief având altitudini cuprinse între 400 şi 2544 m altitudine.

Zona dealurilor subcarpatice şi zona montană ocupă circa jumătate a teritoriului Braşov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgăraşului şi platoul Hartibaci.

Regiunea se compune din două unitaţi distincte: depresiunea Braşovului şi orogenul Carpaţilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activităţilor factorilor externi, şi anume: piemontul oraşului Braşov, piemontul Săcele, culoarul piemontan

Fisiere in arhiva (1):

  • Program de Valorificare al Potentialului Turistic al Judetului Brasov.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA” BRAŞOV