Programe de finanțare ale Uniunii Europene pentru țările asociate

1.1. Relatiile României cu Uniunea Europeana înainte de 1989

România a aderat la Uniunea Europeana în cel de-al 50-lea an de existenta a organizatiei, dar tara noastra n-a uitat niciodata legaturile economice traditionale cu statele batrânului continent. O demonstreaza poate cel mai bine evolutia cadrului juridic dintre România si Uniunea Europeana. Înca din anul 1969 au avut loc primele contacte cu recent creata Comunitate Economica Europeana. Scopul lor era reglementarea comertului reciproc cu unele produse agricole. N-a trecut mult timp si Uniunea a recunoscut statutul României de tara în curs de dezvoltare, ceea ce a permis produselor noastre sa patrunda mai usor pe pietele europene, datorita facilitatilor vamale de care au beneficiat în urma acordarii noului statut.

O alta reglementare sectoriala s-a produs în 1976, când România si Uniunea Europeana au pus ordine în comertul cu textile, prin întelegerea de a încheia periodic mai multe acorduri bilaterale de autolimitare. Apoi, restructurarea industriei siderurgice comunitare si potentialul românesc de export în sectorul respectiv au condus la definirea cadrului juridic bilateral si semnarea, cu începere din 1978, a angajamentelor de autolimitare a exporturilor românesti.

La începutul anilor 1980, mai exact în 1981, România a trecut la o abordare globala a relatiilor cu Uniunea Europeana. Astfel, pe lânga negocierea acordului cu privire la comertul cu produse industriale, s-a semnat întelegerea prin care s-a convenit crearea Comisiei mixte interguvernamentale. Printr-un asemenea gest, România a recunoscut de facto existenta Uniunii Europene ca entitate economica si a devenit prima si singura tara din fostul CAER care a reusit sa avanseze atât de mult în relatiile cu organizatia europeana. Pe un fond propice întelegerilor au demarat apoi negocierile pentru încheierea unui acord de comert si cooperare economica între România si Uniunea Europeana. La scurt timp dupa aceea, adica în 1987, România a avut sansa istorica de a deveni prima tara din fostul CAER care putea stabili relatii diplomatice cu Uniunea Europeana.

Demersurile au fost însa concretizate imediat dupa 1989, când am deschis negocierea Acordului European de Asociere si am început sa facem primii pasi pe lungul drum al aderarii la Uniunea Europeana. Cu cât privim mai mult înapoi, cu atât ne dam mai bine seama ca Uniunea Europeana a reprezentat întotdeauna pentru România un partener semnificativ, iar românii au avut în permanenta sentimentul apartenentei la valorile europene.

1.2. Relatiile României cu Uniunea Europeana dupa 1989

Dupã 1990, Consiliul European a pus în discutie posibilitatea extinderii Uniunii Europene prin cooptarea de noi membri dintre tãrile Europei Centrale si de Est. În acest scop, toate tãrile candidate la aderare au încheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeanã, care prevãd instaurarea unei zone de comert liber si modalitatile institutionalizate de dialog între guvernele acestor tãri si institutiile comunitare, precum si domeniile care fac obiectul noilor relatii între cele douã pãrti. Initiativa extinderii Uniunii Europene a fost materializatã oficial la Consiliul European de la Copenhaga, din 1993.

Acordul European constituie baza legalã a relatiilor dintre România si Uniunea Europeanã. Documentul a fost semnat la 1 februarie 1993, a fost ratificat prin Legea nr. 20/1993 si a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 aprilie 1993. Acordul de Asociere a intrat în vigoare la 1 februarie 1995, iar la 22 iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeanã.