Programul de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Brăila

1. Localizarea si caracterizarea judetului:

1.1. Scurt istoric al judetului

Un studiu al originilor Brailei arata ca regiunea a fost locuita din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice datând din 5000 i.Hr., vestigii care sunt dovada continuitatii vietii si a civilizatiei în aceasta regiune. Orasul Braila a fost pentru prima data atestat documentar acum 630 ani, când domnitorul Tarii Românesti Vlaicu I a oferit comerciantilor din Brasov privilegiul de a-si vinde marfurile in Braila. Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul comertului, ocupatia pricipala a locuitorilor din aceasta zona. În 1836, Braila a fost declarat port-liber. Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereal si Bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii econoomice înfloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comertul înfloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea si la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. Aceasta dezvoltare a însemnat mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri (1883). Prima investitie straina în Braila a fost facuta în 1924 - Societatea Franco-Româna. Port important, Braila a fost sals pentru multe grupuri etnice - greci, turci, rusi, bulgari, everi, armeni, sasi - care traiesc în pace si întelegere. Traditiile, obiceiurile si credintele acestora au fost intergrate în viata culturala si spirituala a orasului. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius, sunt doar câteva din personalitatile marcante ale stiintei si culturii, de renume mondial, care au dus renumele orasului si sunt mândria locuitorilor sai. Braila nu este un oras-muzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care este prezenta pretutindeni.

1.2. Asezare geografica

Situat în sud-estul României, în Câmpia Româna, judetul Braila se întinde pe o suprafata de 4765,8 km². Resedinta administrativa, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din România, este situata la 200 km Nord-Est de Bucuresti.

Judetul Braila este situat în câmpie, în sud-estul României ocupând o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Baraganului, mici portiuni din Câmpia Salcioara si Câmpia Buzaului.

În est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata întregii tari.

Pozitia pe harta României este data de urmatoarele coordonate:

- 28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;

- 27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;

- 45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;

- 44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.

1.3. Cai de acces

Drumuri nasionale

DN 21 Braila (DN 2B) – Baraganul – Slobozia – Calarasi

DN 2B Buzau – Surdila Greci – Ianca – Braila – Baldovinesti – Galati

DN 21A Slobozia – Baraganul – Braila

DN 22 Buzau – Gradistea – Braila – (traversarea Dunarii) Tulcea

Drumuri judetene

DJ 221A Braila – Galati

Etc.

1.4. Nivel de dezvoltare economico-sociala.

Demografie

Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 1993, 393.400 locuitori, dintre acestia 257.600 locuitori în mediul urban si 135.800 locuitori în mediul rural.

Dupa sex, populatia se prezinta astfel:

- 194.000 locuitori sex masculin;

- 199.300 locuitori sex feminin.

Dupa nationalitate, populatia are urmatoarea componenta:

- români 395.611; aromâni 136; macedoromâni 51; maghiari 211; germani 75; tigani 4.216; ucrainieni 21; rusi 170; lipoveni 2.189; evrei 77; turci 126; bulgari 32; greci 355; alte nationalitati 130.

Dupa religie, situatia se prezinta astfel: