Proiect audit - auditul imobilizărilor

ACTIVELE IMOBILIZATE

1.1 Definiţie

Activele imobilizate se definesc (conform IAS) ca totalitea bunurilor care au o durată de utilizare mai mare de un an și care participă la mai multe cicluri de exploatare.

1.2 Clasificare

Imobilizările necorporale sunt definite de IAS 38 Active necorporale ca active identificabile nemonetare, fără suport material și deţinute pentru utilizare ȋn procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi ȋnchiriate altora sau pentru nevoi administrative.

Imobilizările corporale sunt definite de IAS 16 Imobilizări corporale ca active materiale care sunt deţinute de o ȋntreprindere pentru a fi utilizate ȋn producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi ȋnchiriate terţilor sau pentru a fi folosite ȋn scopuri administrative și care pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Imobilizările financiare cuprind valorile financiare investite de ȋntreprindere pe termen lung sub forma titlurilor de participare și creanţelor asupra societăţilor din cadrul grupului, a titlurilor sub forma de interese de participare, a creanţelor din interese de participare, a titurilor deţinute ca imobilizări și a altor creanţe.

1.3 Amortizarea imobilizărilor

IAS 16 Imobilizări corporale și IAS 38 Active necorporale definesc amortizarea ca fiind alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui active pe ȋntreaga sa durată de viaţă utilă și valoarea amortizabilă ca fiind costul activului sau o altă valoare subsituibilă ȋn situaţiile financiare, din care s-a scăzut valoarea reziduală.

Imobilizările financiare nu sunt supuse amortizării, iar din categoria imobilizărilor corporale sunt excluse din sfera amortizării terenurile.

Reglementările naţionale precizează că amorătizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare a imobilizărilor, utilizând una din cele trei metode (amortizarea liniară, amortizarea degresivă, amortizarea accelerată). Metoda de amortizare utilizată trebuie aleasă ȋn funcţie de modul ȋn care se estimează generarea beneficiilor economice viitoare, associate activelor ȋntreprinderii.

Evaluarea activelor imobilizate are la bază unele reguli, cum ar fi:

• ȋntreprinderea reflecta principiul continuităţii activităţii și evaluarea va reflecta utilizarea imobilizărilor pentru un timp nedefinit. ȋn acest sens, valoarea realizabilă se consideră a fi cea mai potrivită și costul istoric cea mai obiectvă măsură a valorii. Costl istoric include preţul de cumpărare și alte costri implicate de pregătirea activelor pentru folosinţă.

• Fluctuaţiile preţului pieţii sunt ignorate ȋn evaluare.

• Reevaluarea periodică este posibilă.

• Pierderile de valoare atribuite uzurii sau altor cause sunt ȋntodeauna recunoscute.

1.4 Conturi de imobilizări

Activele imobilizate sunt evidenţiate ȋn contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 2- Conturi de imobilizări delimitate pe cele trei grupe:

20 Imobilizări necorporale

21 Imobilizări corporale

26 Imobilizări financiare

1.4 a)Funcţia economică

Conturile de imobilizări furnizează informaţii privind existenţa și mișcarea bunurilor necorporale (conturi de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe,mărci, drepturi și valori similar și alte imobilizări necorporale, fondul commercial și avansuri și imobilizări necorporale ȋn curs de execuţie), corporale (terenuri și construcţii, instalaţii, utilaje, mobilier,avansuri și imobilizări ȋn curs de execuţie) și financiare (titluri de participare și intrese de participare, alte titluri imobilizate și creanţe imobilizate) destinate utilizării pe termen lung.

1.4 b) Funcţia contabilă

Funcţia contabilă a conturilor de imobilizări este de active.

- Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate prin:

- Achiziţie de la terţi (brevete, licenţe, proiecte,terenuri, construcţii, titluri de participare,etc. achiziţionate de la terţi);

- Producţie proprie;

- Donaţie sau aport ȋn natură al acţionarilor la capitalul social;

- Alte intrări de imobilizări.

- Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieșite prin:

- Amortizarea integral a cheltuielilor (ȋn cazul imobilizărilor necorporale);

- Scoaterea din folosinţă (casarea);

- Vânzare, cedare sau retragerea aportului ȋn natură de acţionari, ȋn cazul celorlate imobilizări

- Alte ieșiri de imobilizări.

- Soldul final este debitor și reflect:

- Valoarea imobilizărilor necorporale, corporale și financiare existente ȋn ȋntreprindere la un moment dat.

2.AUDITAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

2.1 Obiective de audit

Pentru realizarea auditului imobilizărilor corporale, auditorul trebuie sa vizeze următoarele obiective:

Exhaustivitatea: se verifică dacă toate mijlloacele fixe sunt ȋnregistrate și toate activele care trebuie capitalizate au fost correct evidenţiate.

Exactitatea: soldurile conturilor de imobilizări la valoarea contabilă identificate, grupate și ȋnregistrate corect. Amortizarea a fost corect calculată conform metodei acceptate. Sumele cuprinse ȋn situţiile financiare sunt ȋn concordanţă cu evidenţele contabile.