Proiect Economic

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 114 în total

Cuvinte : 52420

Mărime: 4.86MB (arhivat)

Publicat de: Liana State

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

REZUMAT 7
CAPITOLUL I 9
ANALIZA MACROMEDIULUI 9
1.1 FACTORI POLITICI 9
1.1.1 . REGIMUL POLITIC DEMOCRATIC 9
1.1.2. ORIENTAREA POLITICĂ A GRUPURILOR AFLATE LA GUVERNARE 11
1.1.2.1 Date generale 11
1.1.2.2 Consecinţe 12
1.1.2.2.1. Sistemul fiscal 12
1.1.2.2.2. Caracteristicile climatului investiţional 14
1.1.3. GRADUL DE STABILITATE POLITICĂ 17
1.1.4. ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ 18
1.1.4.1 Libera circulaţie a persoanelor 18
1.1.4.2 Atragerea investitorilor străini 19
1.1.4.3 Proliferarea concurenţei 19
1.1.4.4 Adoptarea standardelor ISO 19
1.2 FACTORI LEGISLATIVI 20
1.2.1. FACILITĂŢI OFERITE PENTRU ANGAJAREA ABSOLVENŢILOR 21
1.2.2. LEGILE PUBLICITĂŢII 23
1.2.3. LEGEA CONCURENŢEI 25
1.2.4. LEGEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE 25
1.2.5. LIMITĂRI ALE ACTIVITĂŢILOR FIRMEI 26
1.2.5.1 Autorizaţii necesare 26
1.2.5.2 Licitaţii 26
1.2.6. ALTE REGULAMENTE ŞI CODURI CARE INFLUENŢEAZĂ ACTIVITATEA FIRMEI 27
1.3 FACTORI ECONOMICI 28
1.3.1. INDICATORI ECONOMICI 28
1.3.1.1 Evoluţia monedei naţionale în raport cu principalele valute 28
1.3.1.2 Evoluţia puterii de cumpărare a populaţiei 30
1.3.1.3 Rata inflaţiei 30
1.3.1.4 Rata şomajului 31
1.3.1.5 Nivelul taxelor şi impozitelor 33
1.3.1.6 Evoluţia preţurilor 34
1.3.1.7 Indicele preţurilor 35
1.3.1.8 Indicele de libertate economică 36
1.3.1.9 Indicele de competitivitate globală 36
1.3.2. TENDINŢE 36
1.3.2.1 Investiţii şi capitaluri străine 37
1.3.2.2 Creşterea standardelor de viaţă 37
1.3.2.3 Producţia pe ramuri economice 38
1.4 FACTORI DE NATURĂ SOCIO-CULTURALĂ 38
1.4.1. MODIFICĂRI ÎN STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI 38
1.4.2 SINCRONIZAREA MEDIULUI CULTURAL ROMÂNESC CU CEL EUROPEAN 43
1.4.3 MODIFICAREA STILULUI DE VIAŢĂ AL POPULAŢIEI 44
1.4.4 PREOCUPAREA PENTRU CALITATEA VIEŢII 48
1.4.5 PREOCUPAREA PENTRU SĂNĂTATE 48
1.4.6 CREŞTEREA AŞTEPTĂRILOR POPULAŢIEI 50
1.4.7 MICŞORAREA CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR 51
1.4.8 IMPLICAREA ACTIVĂ A ONG-URILOR ÎN VIAŢA PUBLICĂ 52
1.5 FACTORI NATURALI 52
1.5.1 ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ŞI IMPACTUL ASUPRA PRODUSELOR 52
1.5.1.1 Design şi fabricaţie 52
1.5.1.2 Sezonalitatea 53
1.5.2 DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI A AGROTURISMULUI 54
1.5.3 POLUAREA MEDIULUI ŞI CAMPANIILE SOCIALE 55
1.6 MEDIUL TEHNOLOGIC 55
1.6.1 EVOLUŢIA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ŞI COMUNICAŢIONALE 56
1.6.2 DEZVOLTAREA INTERNETULUI 57
1.6.3 APARIŢIA NOILOR TEHNOLOGII 61
1.6.4 INOVAŢII ÎN INDUSTRIE 62
CAPITOLUL II 62
ANALIZA MICROMEDIULUI 62
2.1 PREZENTAREA RAMURII ECONOMICE 62
2.1.1 INVESTIGAREA CARACTERISTICILOR STRUCTURALE 63
2.1.2 FORŢELE MOTRICE ALE SCHIMBĂRILOR 64
2.1.2.1 Creşterea accelerată a pieţei 65
2.1.2.2 Schimbarea comportamentului de cumpărare 65
2.1.2.2.1. Crearea de noi nevoi 65
2.1.2.2.2. Conştientizarea de către populaţie a noilor nevoi 66
2.1.2.2.3. Înaintarea pe treptele piramidei lui Maslow 66
2.1.2.3 Necesitatea diferenţierii brandurilor 66
2.1.2.4 Inovaţiile programelor de grafică şi consecinţele acestora 67
2.1.2.4.1. Reducerea costurilor 67
2.1.2.4.2 Creşterea eficienţei muncii 67
2.1.2.4.3 Creşterea calităţii muncii 67
2.1.3 FACTORI CHEIE DE SUCCES 67
2.1.3.1 Gândirea creativă 68
2.1.3.2 Gândirea persuasivă 68
2.1.3.3 Cooperarea şi consensul în cadrul echipei 69
2.1.3.4 Reacţie promptă la cererea clientului 69
2.1.4 PRESIUNEA CONCURENŢIALĂ 69
2.1.4.1 Rivalitatea între firmele existente în ramură 69
2.1.4.2 Ameninţarea noilor intraţi în ramură 70
2.1.4.3 Ameninţarea substituenţilor 70
2.1.4.4 Puterea de negociere a clienţilor 70
2.1.4.5 Puterea de negociere a furnizorilor 70
2.2 PARTICIPANŢI 71
2.2.1 CLIENŢII 71
2.2.1.1 Prezentare generală 71
2.2.1.2 Clasificare 72
2.2.1.2.1 După personalitatea juridică 72
2.2.1.2.1.1 Clienţi persoane juridice 72
2.2.1.2.1.2 Clienţi persoane fizice 72
2.2.1.2.2 După plasarea în teritoriu 72
2.2.1.2.2.1 Clienţi locali 72
2.2.1.2.2.2 Clienţi naţionali 72
2.2.2 FURNIZORII 72
2.2.2.1 Prezentare generală 72
2.2.2.2 Categorii de furnizori 73
2.2.2.2.1 Furnizori de materii prime şi materiale consumabile 73
2.2.2.2.2 Furnizori de software 73
2.2.2.2.3 Furnizori de resurse financiare 73
2.2.2.2.3 Furnizori de utilităţi 73
2.2.3 CONCURENŢII 73
2.2.3.1 Prezentare generală 73
2.2.3.2 Clasificare 74
2.2.3.2.1 După natura activităţii 74
2.2.3.2.1.1 Concurenţi direcţi 74
2.2.3.2.1.2 Concurenţi indirecţi 74
2.2.3.2.2 După proximitatea geografică 74
2.2.3.2.2.1 Concurenţi locali 74
2.2.3.2.2.2 Concurenţi naţionali 75
2.2.3.3 Relaţia firmei cu concurenţii 75
2.2.4 COLABORATORII 76
2.2.4.1 Subcontractanţi 76

Extras din proiect

REZUMAT

În mediul de afaceri firmele au 2 tipuri de poziţie: de a fi interesat să privească pe un spaţiu îngust, de regulă doar acţiunile firmei, sau de a avea o viziune mai largă observând întreg mediu în care îşi desfăşoară activitatea. Este asemenea unui om care se uită pe fereastră: dacă este poziţionat departe de geam îşi va surprinde imaginea oglindită, în momentul în care se apropie de fereastră va putea vedea şi ce se întâmplă dincolo de camera sa.

Scopul realizării unui plan este de a identifica unei firme precum şi mediul în care acesta operează. Un plan de marketing este un document care sintetizează analiza mediului intern şi extern al firmei precum şi principalele tendinţe previzionate pe un orizont de timp apropiat.

Prezentul plan are ca structură cinci capitole: analiza macromediului, analiza micromediului, analiza internă, analiza de marketing şi matricea SWOT, la care se adaugă şi prezentarea organizaţiei.

Primul capitol prezintă principalele date de identificare ale firmei, fiind specificat anul în care firma si-a început activitatea, istoricul acţiunilor sale, locaţia firmei şi segmentul ţintă căruia sunt destinate serviciile.

În al doilea capitol sunt dezbătute aspecte de la nivel naţional. Astfel, mediu politic surprinde aspecte ale ciclului electoral, orientarea partidului de la guvernare şi repercusiunile aderării la UE asupra economiei naţionale.

Mediul legislativ se referă la legislaţia din ţara noastră la nivel de economie naţională, în ceea ce priveşte comerţul şi distribuţia. Capitolul continuă cu focalizarea asupra elementelor din legislaţie care reglementează sectorul serviciilor, în special cel al advertising-ului, normele de protecţie ale consumatorilor şi de protejarea mediului înconjurător.

Factorii economici care sunt analizaţi sunt determinaţi de datele statistice din regiunea în care firma îşi desfăşoară activitatea şi care influenţează sectorul de referinţă. De exemplu investiţiile străine din România determină creşterea gradului de ocupare a populaţiei, care pe de-o parte reduce rata şomajului, iar pe de altă parte măreşte puterea de cumpărare. Pe lângă observarea evoluţiei trecute a principalilor indicatori s-a realizat şi o preconizare a oscilaţiilor care vor apărea odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Cunoaşterea culturii unei ţări este importantă pentru orice ramură economică dar în cazul sectorului publicitar este vitală. Reclamele care prezintă aspecte considerate neetice de către populaţie pot determina crearea unui imagini proaste asupra brand-ului prezentat astfel eforturile de promovare anterior depuse, devin egale cu zero.

Capitolul al treilea cuprinde micromediul în care SC. Advero SRL îşi desfăşoară activitatea.

Sectorul advertising-ului este relativ nou în România şi este dispus la o serie de schimbări. De reţinut faptul că schimbările viziunii şi comportamentului populaţiei se reflectă în schimbări ale proiectării publicităţii. Oamenii sunt, în prezent, mult mai sensibilizaţi de stimă decât de nevoile fiziologice, mult mai influenţaţi de latura emoţională a unei reclame decât de cea raţională.

Cunoaşterea comportamentului anterior al participanţilor pe acest sector poate uşura anticipările asupra poziţiei pe care aceştia vor adopta în viitor. De aceea s-a optat şi pentru realizarea unei prezentări a entităţilor economice cu care firma intră în contact (clienţi, furnizori, concurenţi, colaboratori şi instituţii publice).

Funcţiile întreprinderii sunt elaborate în capitolul patru, dintre care firma consideră că funcţia de producţie reprezintă raţiunea ei de a exista. Numărul angajaţilor permanenţi este de 12, fiind însă câteodată se apelează la colaborări exterioare, pe diferite teme şi secţiuni (aşa cum este cazul pentru filmele multimedia sau animaţie 3D).

Cultura organizatorică are rolul principal de a motiva angajaţii firmei prin stimulente morale şi materiale. Advero pune accent pe gestionarea resurselor umane întrucât pentru realizarea activităţii de bază este nevoie de muncă în echipă (un climat de lucru agresiv, posomorât poate duce la colaborarea defectuoasă între angajaţi).

Prima parte al capitolului de analiză a funcţiei de marketing conţine structura departamentului de marketing şi responsabilităţile acestuia. Următorul subcapitol este mixul de marketing. Serviciile pe care firma le oferă sunt adaptate în funcţie de nevoia şi dorinţa clienţilor, chiar dacă este vorba despre realizarea de printuri sau despre organizarea unui eveniment de relaţii publice.

Politica de preţ este importantă întrucât preţul reprezintă o sinteză a tuturor factorilor care influenţează desfăşurarea unui schimb determinat şi cumpărătorul tinde să gândească echitat unui preţ în comparaţie cu toate celelalte elemente ale sistemului de produs.

În ceea ce privesc vânzările s-a realizat analiza evoluţiei venitului obţinut de fiecare categorii de servicii, analiza aspectelor privind sezonalitatea cererii şi clasificare serviciilor pentru realizarea matricei BCG.

Analiza SWOT sau OATS se referă la ansamblul de oportunităţi, ameninţări, puncte tari şi puncte slabe. Prima parte din matrice, adică analiza oportunităţilor şi ameninţărilor se referă la macromediul de marketing şi la caracteristicile sectorului publicitar specificându-se şi modul în care acesta influenţează firma.

Capitolul I

ANALIZA MACROMEDIULUI

1.1 FACTORI POLITICI

1.1.1 . Regimul politic democratic

Democraţia este un sistem de guvernare a cărui caracteristică primară este participarea cetăţenilor la procesul de conducere. La baza acestui sistem stau următoarele idei:

- separarea puterilor în stat;

- alegeri libere;

- pluralism politic;

- respectarea drepturilor şi a libertăţilor oamenilor;

- legea o face majoritatea, dar este protejată şi minoritatea;

Democraţia promovează existenţa unor valori, precum: libertatea, dreptatea şi egalitatea. Acestea reprezintă idealuri în care oamenii doresc să creadă şi pentru care luptă şi, în acelaşi timp, repere pe baza cărora s-au creat normele ce reglementează viaţa în societatea modernă. Aceste trei noţiuni sunt foarte des invocate de grupurile politice atunci când încearcă să atragă susţinători, atât în campania electorală cât şi pe parcursul guvernării. De remarcat faptul că aceste idealuri sunt invocate de toate tipurile de partide politice, indiferent de orientarea spre stânga / dreapta / centru a acestora, deoarece utilizarea acestor cuvinte într-un discurs politic încă mai însufleţeşte masele; de multe ori, discursurile electorale au în vedere nu prezentarea şi argumentarea logică a unui program de guvernare, ci însufleţirea maselor prin apelul repetat la aceste idealuri.