Proiect Economie

INTRODUCERE

În practica statisticii internationale s-au folosit multiple metode de comparare, câstig de cauza având, în principal, compararea indicatorilor sintetici ai dezvoltarii exprimati într-o valuta unica, fie utilizând cursul de schimb, fie paritatea puterii de cumparare.

Problemele majore care au ridicat de-a lungul timpului semne de întrebare în contextul dificilei probleme a compararii internationale a indicatorilor sintetici exprimati în termeni valorici sunt : în primul rând, o echivalenta necesara a agregatelor comparate din punct de vedere al metodologiei statistice, în al doilea rând, exprimarea indicatorilor sintetici comparabili într-o valuta unica, în aceleasi preturi.

“Alternativa pentru rezultatele pertinente ale comparatiilor internationale de pret si volum a fost, începând cu anii ’70, PROGRAMUL DE COMPARARE INTERNATIONALE (PCI), constituit pe baza evaluarii paritatii puterii de cumparare a valutelor nationale.”

Interesul pentru acest tip de comparari internationale a înregistrat o crestere continua de la prima runda a compararii, pâna în prezent, când se poate vorbi de o recunoastere aproape generalizata a viabilitatii rezultatelor obtinute. Nu putine au fost modificarile care au intervenit pe parcursul acestei perioade:

-a crescut numarul tarilor participante ajungând de la 64 tari în runda 1985 (prima runda), la peste 110 tari, în 1990;

-frecventa organizarii rundelor de comparare s-a redus de la 5 ani între anii de referinta la 3 ani - cu perspectiva mai mult sau mai putin îndepartata de lansare anuala a lucrarilor compararii;

-s-a extins decalajul între anul de referinta si anul publicarii rezultatelor de la 5 ani, în cazul primelor doua runde la 9 ani pentru runda 1985.

-daca initial Biroul de Statistica a Natiunilor Unite/New York si Universitatea din Pennsylvania erau “cartierele generale” ale organizari lucrarilor de comparare, treptat universitatea a devenit din “motor” al PCI un consultant pe probleme metodologice. În acelasi timp, rolul Eurostat (Biroul de Statistica al U.E.) creste, acesta fiind nu numai organizatorul compararii regionale, dar si cel care acorda asistenta tehnica, financiara chiar, pentru finalizarea lucrarilor de comparare în alte regiuni.

-dupa 1980 a intervenit nevoia regionalizarii P.C.I. în primul rând pentru ca numarul tot mai mare de tari care se presupune ca vor adera la P.C.I. împiedica continuarea lucrarilor pe aceiasi linie , dupa aceiasi linie , dupa aceeasi schema de organizare, mult centralizata. În al doilea rând avantajele gruparii tarilor învecinate erau evidente, tarile regiunilor respective formând seturi mult mai mult sau mai putin omogene. Cel mai indicat exemplu este Programul de Comparare Internationala, organizarea sa fiind aprobata la a 27- a sesiune plenara a Conferintei Statisticienilor Europeni.

Actualitatea problematicii deriva din optiunea ferma a României de integrare în structurile europene si euroatlantice. Pentru atingerea acestui obiectiv, printre alte conditii, este strict necesara asigurarea comparabilitatii internationale a Produsului Intern Brut (P.I.B.). Toate drepturile României si obligatiile pe care si le asuma pe plan international se stabilesc în functie de fiabilitatea datelor statistice furnizate pentru compararea internationala a PIB.

Dificultatea abordarii subiectului este normala în contextul formularii unor optiuni destul de controversate si chiar dispute provocate de faptul ca în literatura de specialitate si mass-media au fost vehiculate date privind P.I.B. pe locuitor exprimat în dolari S.U.A., în functie atât de rata de schimb leu/dolar cât si de paritatea puterii de cumparare.

Complexitatea problematicii abordate este generata, pe de o parte, de capacitatea de sinteza a P.I.B., indicator specific Sistemului de Conturi Nationale (S.C.N.), introdus relativ recent în statistica publica în România.

“S.C.N. sau Contabilitatea Nationala a aparut si s-a dezvoltat treptat, ca o metoda de evidenta si analiza a economiei nationale. În prezent S.C.N. constituie principalul sistem de evidenta si analiza macroeconomica utilizat în statistica internationala în majoritatea tarilor lumii, în principal cele cu economie de piata, precum si în statistica organismelor internationale (O.N.U., O.E.C.E. etc).