Cuprins
- 1.Problematicile lumii globale
- 2.Probleme pe calea spre o dezvoltare durabila
- 3.Istoricul dezvoltarii durabile
- 4.Conceptul de dezvoltare durabila
- 5.Obiectivele dezvoltarii durabile
- 6.Strategia nationala pentru dezvoltare durabila
- 6.1Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României. Orizonturi 2013- 2020-
- 2030
- 6.2Planul local de dezvoltare durabila
- 7.Institutii,organizatii si proiecte in domeniul dezvoltarii durabile
Extras din proiect
1.Problematicile lumii globale
1.1STIATI CA:
3
• In secolul XVIII, populatia lumii a crescut cu 300 de milioane, in sec. XIX cu alte 600 de milioane iar
in sec. XX cu inca 4,4 miliarde de persoane?
• 78% din populatia lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)?
• Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon?
• Numarul mediu de masini in lume este de 90 la 1000 de persoane? DacaIndia, China si Indonezia ar fi
sa atinga aceiasi cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane de masini (dublu cat exista in SUA acum)
• 60% din cele mai mari orase europene consuma apa din panza freaticadisponibila intr-un ritm mult mai
alert decat aceasta se reface?
• Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China a crescut de 13 ori.
• 1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte grea datorita saraciei,
SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)?
• Diareea ucide annual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de
acces la apa curata si igiena)?
1.2STIATI CA:
• 12% din populatia lumii foloseste 85% din apa, cei mai bogati 20% de oameni din lume folosesc 86%
din bunurile existente?
• 250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau industria
distractiilor pentru adulti (aprox. 8 milioane din ei ca sclavi sau fortati)?
• 80% din productia globala de energie provine din resurse limitate de combustibili fosili (carbune, gaze,
petrol)? Doar 0,02% din resurse regenerabile - eoliene si solare. Iar restul din hidro, termala, nucleara…
• CO2 (dioxidul de carbon – eliberat principal prin arderea combustibililor fosili) este considerat cauza
principala pentru schimbarile climatice globale? Acestea sunt preconizate a accelera topirea ghetarilor, a
cauza inundatii si apoi seceta sau a reduce accesul la apa potabila pentru milioane de
oameni.
• Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte
sau a-si semna numele? Doua treimi din ei sunt femei.
• Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost suficient ca toti
copiii din lume sa poate urma o scoala, si totusi acest lucru nu se intampla?
1.3STIATI CA:
• Din 7100 de specii de fructe existente la 1800, azi mai gasim doar 1000 (metodele moderne de
agricultura favorizeaza productia intesiva a doar cateva)
• 40% din cantitea de peste la nivel global este pescuita la limita capacitatii biologice de reproducere
In sec. XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult peste decat secolul trecut.
• 60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizatia noastra s-a intamplat dupa
1900?
• Numarul de ONGuri (organizatii non-guvernamentale) la nivel global a crescut simtitor dupa 1950? Azi
se estimeaza ca exista cel putin un milion.
• In Brazilia, 73% din cutiile de aluminiu au fost reciclate in 1999 punand bazele unei industrii de 55
milioane $? (sau 40% din sticla si 15% din hartia folosita in birouri)
2.Probleme pe calea spre o dezvoltare durabila
Premisele în acest sens nu sunt însa cele mai ideale: în timp ce în anii 80 discutia privind problemele de
mediu (catastrofele de la Seveso, Bhopal, Cernobâl, Basel) se aflau în fruntea agendei internationale,
4
atingând puncte culminante în 1992, la "summitul mondial" de la Rio de Janeiro , dezbaterea privind
globalizarea a câstigat teren abia de la mijlocul anilor 90:
"Un bilant lipsit de orice iluzii trebuie sa aiba în vedere faptul ca discursul durabilitatii a fost acoperit
foarte repede dupa Rio de catre promisiunile si istoriile de succes ale globalizarii. Acestea au predominat
si mai predomina înca peste tot în lume în mentalitatea întreprinderilor si guvernelor (...).
De curând însa, ele au intrat în focurile unor critici aprinse. Ideea dreptatii sociale si globale câstiga din
nou teren. Totodata, în societate a devenit din nou populara si eficienta din punct de vedere politic
ideologia 'redutelor'.
Aceasta s-a amplificat odata cu unda de soc provocata de atacurile teroriste din SUA, articulându-se prin
revendicarile sustinute privind separarea si protectia proprietatii: Vreau ca macar aici si macar astazi - si
poate si mâine - toate sa ramâna asa cum au fost, chiar daca tot restul se duce de râpa în jurul meu.
Atunci însa când padurea tropicala va fi fost deja defrisata pâna la ultimul copac, când Golfstrom-ul va fi
disparut, când valurile de refugiati vor fi devenit de necontrolat, va fi prea târziu sa declaram ca
'sustainable development' este probabil calea mai buna catre securitate globala - si individuala."
Economia de piata si durabilitatea
Exista argumente conform carora durabilitatea si capitalismul - cel putin în forma sa curenta - sunt
incompatibile în ceea ce priveste obiectivele si principiile care le conduc. În best-seller-ul sau celebru,
"Die Kunst des Liebens" ("Arta de a iubi") din anul 1956, specialistul în psihanaliza si socio-psihologie,
Erich Fromm, da urmatorul diagnostic:
"Capitalismul modern are nevoie de oameni care sa functioneze, în numar mare, fara probleme, care sa
doreasca sa consume din ce în ce mai mult (...). El are nevoie de oameni, care sa creada despre sine ca
sunt liberi si independenti si care sa pretinda ca, în ceea ce îi priveste, nu exista nici o autoritate care sa
îi conduca, nici un fel de principii si nici o constiinta - si care sa fie gata, în ciuda acestui fapt, sa se
lase condusi în a face lucrurile care se asteapta de la ei, si care sa se integreze fara probleme în
masinaria sociala (...). Si care ar fi rezultatul? Omul modern se înstraineaza de sine, de semenii sai si
de natura (...)". El "îsi surmonteaza ... disperarea inconstienta prin cultivarea propriilor placeri (...), si,
în plus, prin placerea de a-si putea cumpara permanent lucruri noi, pe care sa le înlocuiaca în curând cu
altele (...). Caracterul nostru este astfel constituit, în a ne deschide în fata acestor schimbari, în a
achizitiona lucruri, în a face comert si a consuma. Absolut toate bunurile noastre - fie ele spirituale sau
materiale - devin obiecte de schimb si de consum.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiect Investiti Financiare - Dezvoltarea Durabila.pdf