Proiect piețe de capital BVB și NYSE

Etapa I. Functionarea si organizarea pietelor de capital.

I.1.

Filmul incepe cu o comparative intre piata cutiilor pentru pranz si cea a pietelor financiare, ceea ce le diferentiaza constand in tipul de obiecte tranzactionate. Pietele financiare sunt piete pe care se tranzactioneaza titluri de valoarea, acesta fiind un mod de a aduce vanzatorii si cumparatorii la un loc. Aceste piete exista intr-o retea globala de indivizi si institutii financiare care pot pe creditori, debitori sau proprietari ale unor companii publice.

Majoriatea oamenilor se gandesc la bursa cand aud termenul, dar exista o multime de piete financiare ce pot fi divizate in 2 categorii: guverne, ce au nevoie de bani pt lucruri cum ar fi autostrazi sau educatie, se imprumuta de pe pietele financiare. Corporatiile insa strang fonduri pe piata financiara corporate, tranzactionand titluri de valoare cum ar fi actiuni sau obligatiuni.

Cand o companie foloseste piata financiara pentru a strange fonduri noi, piata primara este locul unde titlurile de valoare initiale sunt emise, iar piata secundara este locul unde acestea sunt tranzactionate.

Pietele financiare nu se gasesc intr-o cladire, acestea neavand margini, in timp ce schimburile financiare au. In ultimii ani o mare parte a activitatii de tranzactionare s-a mutat de la metoda clasica la retele de comunicatii electronice si sisteme alternative de tranzactionare.

New York Stock Exchange (NYSE) este întâia bursă de valori a lumii judecând în termeni decapitalizare de piață în dolari americani. Considerând cele 2.764 companii acoperite, NYSE este pe locul doi din toate bursele lumii.

Piata OTC (over-the-counter) este o piata electronica, tranzactiile fiind realizate prin reteaua inter-dealeri-investitori. Aceasta piata se supune unui numar relativ redus de reguli, astea deoarece tranzactiile cu valori mobiliare sunt negociate si incheiate prin intermediul unei retele computerizate cu ajutorul careia este realizata legatura intre dealerii de actiuni si de obligatiuni, si nu in ringul unei burse. O caracteristica a pietei OTC este negocierea directa a pretului de tranzactie intre dealeri, agenti si clienti.

I.2.

a) Cauzele care au generat criza din anii 1929 – 1933 se regăsesc în domeniul producției,comerțului, sistemului bancar și bursier,politicile monetare şi sociale,ale managementului şi ştiinţei economice. În anii următori Primului Război Mondial, piața a reacționat pozitiv, prin creșterea cererii de bunuri de consum și produse de uz îndelungat, pentru refacerea sau înlocuirea celor distruse de război. Se ajunge astfel la o relansare economică și la investiții de capital.

Deasemenea, datorită cererii mari de produse, cresc si stocurile de pe piețe. Însă posibilitățile de consum erau reduse deoarece populația, abia ieșită dintr-un război, avea venituri limitate. Perioada dintre anii anteriori declanșării crizei economice (1921 – 1928) au reprezentat o perioadă de dezvoltare, un deceniu prosper. După o epocă a cererii mari de bunuri de consum și produse de uz îndelungat, datorită creșterilor salariale, dar și a prețului acțiunilor cotate la bursă, populația s-a axat pe cumpărarea de acțiuni în vederea sporirii veniturilor.

Către toamna lui 1929, preţurile acţiunilor în SUA au atins cote care nu puteau fi justificate printr-o anticipare rezonabilă a câştigurilor viitoare. Jocul de bursă a devenit o acțiune cotidiană,aproape fiecare american cumpărând și tranzacționând acțiuni la bursă. Bogăția americanilor consta în aceste acțiuni tranzacționate. Nu mai era un joc, ci un viciu.

Investițiile la bursă au fost văzute drept o cale ușoară de îmbogățire (easy money) și

se estimează că în orice moment al perioadei 1925-1929, cel puțin 4 milioane de americani dețineau acțiuni la bursă. Intrarea permanent a unor noi investitori concomitant cu ieșirea altora, a asigurat

un flux continuu de “bani noi” în piață ceea ce a dus la o creștere fără precedent a prețului acțiunilor.