Proiect practică - SC Transilvania Proiect SRL

1. Poziţia firmei în circuitul economic

1.1. Ramura economică din care face parte firma

Prin structura ramurilor economiei se intelege: ramurile economiei naţionale, veniturile înregistrate de ramuri precum şi combinarea activităţilor de profil asemănător. Analiza structurii de ramură presupune şi alte condiţionări : geografice, sociale, politice de potenţial, etc.

Ramurile economiei naţionale sunt :

1. Sectorul primar sau agricultura

2. Sectorul secundar sau industria

3. Sectorul tertiar sau serviciile

Activitatea firmei Transilvania Proiect S.R.L. este inclusă in sectorul terţiar al economiei naţionale, adică cel al serviciilor.

1.2. Trăsăturile specifice ale ramurii şi activităţii de profil din care face parte firma

Chiar dacă din ce în ce mai mulţi specialişti au ajuns să recunoască importanţa serviciilor atât în cadrul economiilor naţionale cât şi la nivelul tranzacţiilor internaţionale, nu există încă o definiţie unanim acceptată a serviciilor în literatura de specialitate. Totuşi, este unanim recunoscut faptul că serviciile sunt net distincte de bunurile materiale, fiind motorul în celelalte activităţi Datorită specificului serviciilor, definirea lor trebuie să ţină seama în mod obligatoriu de o serie de caracteristici care duc la identificarea şi diferenţierea serviciilor de bunurile materiale.

Una dintre clasificarile mai importante ale serviciilor o constituie cea după natura consumului, aici intrand urmatoarele tipuri de servicii:

• servicii de producţie (destinate consumului intermediar) ca de exemplu servicii de proiectare, cercetare ştiinţifică, servicii de management, reparaţia şi întreţinerea utilajelor etc.;

• servicii de consum (destinate consumului final) care la rândul lor

pot fi împărţite în:

- servicii destinate consumului individual (închirieri de bunuri personale şi gospodăreşti, croitorie, reparaţii încălţăminte, coafură, servicii de întreţinere

a locuinţei etc.);

- servicii destinate consumului colectiv (servicii de apărare, pază, securitate etc.).

Serviciile pentru întreprinderi, se particularizează de celelalte categorii de servicii prin trei caracteristici majore: o concentrare spaţială cu mult mai mare, o internaţionalizare mult mai puternică, un rol foarte important în dezvoltarea regională şi cea a comunităţilor locale.

Evoluţia serviciilor moderne pentru producţie poate fi prezentată ca succesiune a trei “valuri” şi anume: apariţia şi cristalizarea serviciilor cu rol periferic pentru întreprinderi (primul val); tendinţa de externalizare a serviciilor (al doilea val); dezvoltarea explozivă a serviciilor “avansate” de producţie (al treilea val). Înclinaţia crescândă a întreprinderilor spre servicii externalizate se explică prin avantajele pe

care acestea le oferă, cum ar fi: realizarea unui spor de productivitate, calitatea superioară a serviciilor etc.

Totuşi, procesele de externalizare şi internalizare sunt reversibile, alegerea între cele două soluţii depinzând de: costurile de producţie pe care le antrenează, costurile de tranzacţie (care la rândul lor depind de: frecvenţa de utilizare a serviciului, caracterul specific sau nu al nevoii de servicii), problemele de protecţie a informaţiilor. În funcţie de asemenea criterii, precum şi de multe altele, modalităţile de organizare a serviciilor pentru producţie cuprind o paletă largă de soluţii, cum ar fi: compartimente specializate în cadrul întreprinderii (soluţia integrării), entităţi autonome sau asociate ale întreprinderii (soluţia quasi-integrării), întreprinderi sau persoane specializate (soluţia externă), utilizarea simultană a soluţiei “interne” şi “externe” (soluţia mixtă).

Demarcaţia între cumpărarea serviciului şi sub-contractare nu este atât de clară ca în cazul bunurilor materiale, deoarece atunci când se cumpără un serviciu se face, de regulă, apel la un prestator de serviciu, efectuându-se, în fapt, plata prestării serviciului. În legătură cu noţiunea de co-producţie, aceasta se referă la participarea activă a clientului în producţia serviciului.

Asistăm în prezent la trecerea de la o economie bazată pe energie la o economie bazată pe informaţie. Creşterea nevoii de informaţii, devenite resurse strategice ale întreprinderilor, determină trei fenomene complementare şi anume: specializarea, externalizarea şi privatizarea activităţilor informaţionale. Informaţiile necesare funcţionării întreprinderilor pot fi regrupate în următoarele categorii principale: informaţii comerciale, industriale, ştiinţifice, tehnologice şi tehnice, despre reglementări, asupra activităţii proprii a întreprinderii. Diversitatea serviciilor pentru producţie impune gruparea lor în mai multe categorii care să le permită o analiză unitară.

Pot fi identificate astfel următoarele categorii mai importante:

• servicii administrative, financiar-contabile şi de personal;

• servicii de gestiune a producţiei bunurilor materiale diverse;

• servicii comerciale;

• servicii logistice, de comunicare şi transport;

• servicii publice.

Cu o istorie relativ recentă, industria telecomunicaţiilor a fost şi este marcată de transformări revoluţionare cum ar fi: apariţia sateliţilor de telecomunicaţii, a telefoniei mobile şi convergenţa acesteia cu Internetul, media şi industria spectacolului. Între serviciile de intermediere financiară se remarcă prin importanţă şi ritmurile rapide de evoluţie în ultimele decenii, leasingul şi factoringul. Leasingul reprezintă o modalitate de finanţare a investiţiilor de primă importanţă, fiind întâlnite în practică mai multe forme cum ar fi: leasing financiar şi leasing operaţional, lease-back, time-sharing, renting ş.a.

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, serviciile de cercetare-dezvoltare au un rol esenţial în realizarea progresului economic şi social, recunoscut în ţările dezvoltate prin alocarea a 2- 3% din PIB, prin finanţarea publică sau privată substanţială a acestei activităţi.

2. Scurt istoric si prezentare generala a firmei

Societatea Comercială S.C. TRANSILVANIA PROIECT S.R.L. este organizată şi funcţionează conform Legii nr. 31 din 1990, cu modificările şi completările ulterioare. Firmă cu capital integral privat, a fost înfiinţată în anul 1995.

Denumirea societăţii este S.C. TRANSILVANIA PROIECT S.R.L. şi funcţionează ca Societate cu Răspundere Limitată, pe durată nelimitată, nedeterminată. Este persoană juridică română. Sediul societăţii este în strada Morii nr. 5, Alba-Iulia.

Obiectul de activitate al societatii comerciale consta, in principal, din lucrari de proiectare, urbanism, inginerie si alte servicii tehnice (cod CAEN 7420). In subsidiar, obiectul de activitate al societatii cuprinde: activitati de testari si analize tehnice (cod CAEN 7430), realizarea si furnizarea de programe (cod CAEN 7220), prelucrarea datelor (cod CAEN 7230), cercetare si dezvoltare in stiinte fizice si naturale (cod CAEN 7310), publicitate (cod CAEN 7440), alte activitati de servicii prestate, in principal, intreprinderilor (cod CAEN 7484).

Domeniul acoperit este cel al ingineriei civile şi al mediului, cu specializări în instalaţii pentru construcţii, lucrări hidroedilitare, gestiunea energiei şi a deşeurilor. S.C. TRANSILVANIA PROIECT S.R.L. poate contracta şi lucrări «la cheie» prin intermediul firmei S.C. TRANSILVANIA CONSTRUCT S.A., companie controlată de aceiaşi acţionari.