Proiectarea Sistemelor Informatice

Globalizarea și stagnarea sectoarelor TIC în Țări europene: O intrare-ieșire a pus analiză

Ibrahim Kholilul Rohman

Departamentul de Management Tehnologie și Economie, Divizia de Tehnologie & Societate,

Chalmers Universitatea de Tehnologie, Suedia.

Info articol Abstract

Disponibil online 02 iulie 2012Studii recente din țările europene indică faptul că contribuția

Cuvinte cheie: sectoarelor TIC pentru economia regionala este slabirea si

Schimbările structurale incetinirea economica. Studiu actual investigheaza contribu-

Creșterea economică tia sectoarelor TIC la performanta economica in economile

Sectoarele TIC Europene utilizand rezultatele intrare-iesire metodologice.

Intrare-ieșire Indica faptul ca: (1) Efectul multiplicator al sectoarelor Tic

Coeficient in restul economiei a scazut semnificativ in 2000-2005,com-

Globalizarea parativ cu 1995-2000 si (2) declinul in productia sectoarelor

Europa TIC pot fi atribuite la pierderea de export avantaje si casti-

guri de schimbare tehnica in rezultatu sectoarelor. Arata o

incapacitate ca sectoarele sa inteleaga piata internationala, cel mai probabil o consecinta a lipsei de anticipare mai ino-vata rapid in tarile emergente.

2012 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate

1.Introducere

Economiștii au recunoscut de mult timp că schimbarea tehnologica este una dintre cele mai importante forțe de conducere economică creșterea, împreună cu un capital uman și acumulat. In concluzie cunoștințele pot fi găsite, de exemplu, în Romer (1986) și Maddison (1991). Romer (1986) a încorporat un factor de cunoaștere ca o intrare în funcția de producție și a constatat că, în loc să genereze un tradițional de diminuare a randamentului funcție de producție, suporturile capitalul uman crescând întoarcere la scară (ca, de asemenea, găsite în Milgrom, Quaian, și Robert, 1991). În urma acestui Studiu, Romer (1990) a adăugat că porțiunea suplimentar de capital uman constituit de cercetare și dezvoltare (R & D), este, de asemenea, un important determinant accelerarea ratei de concluzie. Asemenea, sa constatat în studiul lui Lucas (1988), care a explicatrolul capitalului uman pentru susținerea nivelului de creștere economică în rolul de cursă lungă a capitalului uman și opopulație educată sunt, astfel, a concluzionat ca factori cruciali ai creșterii economice, de exemplu, în cele din Barro (1991), Mankiw, Romer și Weil (1992), și Levine și Renelt (1992).

Importanța tehnologiei a devenit mai vizibilă în multe studii care arată legătura dintre tehnologie, inovatii și R&D. Steindel și Stiroh (2001) a concluzionat că o sursă majoră de performanță agregat mai bine a fost determinată de înaltă tehnologie a sectorului. Tehnologia nu mai este văzută ca o investiție tradițional, Butas Bresnahan șiTrajtenberg (1995) afirma, rolul tehnologiei a devenit mai importantă ca catalizator în crearea de inovare. Strâns legată de acest punct de vedere, Scherer (1999, pp.33-36) subliniază că viitorul creșterii economice depinde

HOWA țară ridică nivelul de inovație în care dezvoltarea tehnologică în materie de cercetare și dezvoltare joacă factorul. Distinctă,importanța a tehnologiei este susținută și de concepția tehnologiei de uz general conceptul (GPT) .Acesta estecaracterizată prin potențialul de utilizare omniprezent a tehnologiei într-o gamă largă de sectoare; prin urmare, un dinamism tehnologic permite câștiguri de productivitate generalizate transferate la restul economiei (Rosenberg, 1982).

I.K. Rohman / Politica Telecomunicatii 37 (2013) 387-399

Tabelul 1

Contribuția la creșterea producției reale în economia de piață (%).

Sursa: van Ark et al (2008).

Nr Variabile Uniunea Europeana

1980-1995 1995-2004

1 Iesirea economiei de piata (2)+(3) 1,8 2,2

2 Ore lucrate -0,6 0,7

3 Productivitatea muncii (4)+(5)+(8) 2,4 1,5

Compozitie

4 Compozitia muncii 0,3 0,2

5 Servicii de capital pe ora (6)+(7) 1,2 1

6 Capitalurile Tic pe ora 0,4 0,5

7 Capitalurile Nu-Tic pe ora 0,8 0,5

8 Productivitatea multi-factor 0,9 0,3

Contributa economiei bazata pe cunoasterea pro-

ductivitatii muncii (4)+(6)+(8) 1,6 1,1

O analiză a impactului tehnologiei neapărat trebuie să ia Informații și comunicatii tehnologice (TIC) in contul sectoarelor. OECD (2009, p.14) subliniază faptul că TIC sunt o clasă de GPT, care poate fi utilizat pentru o gamăeconomică larga cu activitatea de zi cu zi. In consecinta au apărut noi moduri de comportament individual, inclusiv nou saumijloaciu modificat de comunicarea personală și de interacțiune. În conformitate cu acest argument, Kramer, Jenkins, și Katz (2007) de asemenea, subliniez faptul că raportarea continuă pe tehnologia (informații) a ajutat sensibilizarea cu privire la importanța TIC difuzie a competitivitati.Astfel celegenerale, care se referă, de asemenea, la rolul sectoarelor TIC în explicarea sectorul tehnologiei.

IPTS (2011) a emis un raport amplu privind performanța sectoarelor TIC în economie. Un european a identificat și clasificate în sectoarele TIC pentru prima data două grupuri: de producție în domeniul TIC și servicii. Pe baza acestei clasificării, IPTS a raportat că, în 2008, valoarea adăugată de către sectoarele TIC a fost de 4,7% din PIB (sau echivalentul a 574 miliarde de euro). Cu 8,2 milioane de locuri de muncă, sectorul generat 3,6% din totalul locurilor de muncă. Crearea locurilor de muncă a fost puternic orientată spre serviciile secții TIC, care au reprezentatpentru 6.2 milioane de sectoare de locuri de munca. TIC de asemenea, a contribuit cu 25% din cheltuielile totale de afaceri pe C R&D.

În ciuda acestui aport ridicat, IPTS (2011) a constatat că regiunea europeană în prezent a rămas în urmă în SUA și celălalte tari. Contributia sectoarelor TIC în PIB de aproximativ 4,7% în 2008,

ponderea în europea regiunea este mai mică decât cea din China (6,6%), Japonia (6,9%), Coreea (7,2%) și Taiwan (10,5%). Acest lucru reflectă, de asemenea, că, în general, producția de fabricație

TIC în Asia este mai mare decât cea din intensitatea EU. R& D (măsurat prin raportul de cercetare și dezvoltare cheltuieli pentru valoare adăugată sectorial) în Europa este, de asemenea, mai mic decât cel din SUA și proporția de tarile din vestul emergente din intensitatea R&D de 6,2%

înregistrată în UE sunt mai mici decât numere comparabile pentru SUA (11,2%), Japonia (12,8%), Coreea (16,5%), și Taiwan (12,3%).