Cuprins
- Capitolul I. Analiza managementului de leasing 5
- I.1. Introducere 5
- I.1.1. Definiţie leasing 5
- I.1.2. Leasing financiar 6
- I.1.3. Leasing operaţional 6
- I.1.4. "Sale and lease back" 7
- I.1.5. Leasing "cross-border" 7
- I.2.Organizarea, reglementarea,autorizarea si supravegherea 7
- leasingului
- I.2.1. Aspecte generale ale reglementării leasing-ului pe plan 7
- mondial.
- I.2.2. Reglementarea leasing-ului ca cerinţă a disciplinării, 15
- standardizării şi securizării pieţei de leasing din România.
- I.2.3. Consideraţii generale asupra reglementărilor specifice 30
- contabilităţii leasing- ului în România.
- I.3. Avantajele si limitele leasingului 33
- I.3.1.Avantajele leasingului 33
- I.3.1.1. Avantajele leasingului pentru utilizator. 33
- I.3.1.2. Avantajele leasingului pentru furnizor 35
- I.3.1.3. Avantajele leasingului pentru finanţator 36
- I.3.2.Limitele leasingului 37
- I.3.2.1. Consideraţii prealabile. 37
- I.3.2.2. Dezavantaje si riscuri pentru utilizator 37
- I.3.2.3. Riscuri pentru finanţator 38
- I.4 Observaţii legate de reglementarea în leasing 38
- Capitolul II. Tehnici de proiectare a aplicaţiilor internet. Tehnologii web
- II.1. Noţiuni introductive despre internet si spatiul web 40
- II.1.1 Straturile modelului OSI şi funcţiunile lor 41
- II.1.1.1 Exemple de protocoale din stiva OSI 41
- II.1.2 Ca termeni înrudiţi se folosesc 42
- II.1.3 Protocolul HTTP 43
- II.1.3.1 Versiuni 43
- II.1.4 Metode 43
- II.1.5 Hypermedia 44
- II.1.6 Hypertext 44
- II.1.7 Protocolul SMTP 44
- II.1.8 Protocolul FTP 45
- II.1.9 Transport Layer Security 46
- II.1.10 User Datagram Protocol 46
- II.1.11 Internet Protocol 46
- II.2. Alegerea tehnologiei pentru aplicaţii web 47
- II.2.1. Active Server Pages (ASP) 47
- II.2.2. ASP.NET / ASP+ 48
- II.2.3. Java Server Pages 48
- II.2.4. PHP (Personal Home Page Hypertext Preprocessor) 50
- II.2.4.1. Istoria PHP-ului 50
- II.2.4.1. Limbajul PHP 51
- II.2.5.Perl 53
- II.2.6. MySQL 54
- II.2.7. ColdFusion 54
- II.3. DREAMWEAVER – dezvoltare site-uri 56
- II.3.1. Adrese URL relative şi absolute 57
- II.3.2. Semnificaţia numelui de fişier index.html 58
- II.3.3. Configurarea browserelor pentru poşta electronică 59
- II.3.4. Principiul de funcţionare a listelor cu fonturi 59
- II.3.5. Stilurile HTML 60
- II.3.6. Tabele în Dreamweaver 60
- II.3.7. Crearea butoanelor derulante 61
- II.3.7.1. Reguli privind butoanele derulante 61
- II.3.8. Definirea unei clase personalizate 62
- II.3.9. HTML 62
- II.3.9.1. Ce sunt atributele HTML? 62
- II.3.10. Formulare 63
- II.3.10.1. Panoul Objects Form 63
- II.3.10.2. Crearea unui meniu de salt 64
- II.3.11. Comportări 64
- II.3.12. Elemente de automatizare 64
- II.3.12.1. Comenzile 65
- II.3.12.2. Ce este o comandă? 65
- II.3.13. Ce este panoul History? 65
- II.3.14. Şabloane/biblioteci 66
- II.3.15 Intrarea pe Internet 66
- II.3.15.1. Găzduire Web gratuită în serverul GeoGities 67
- II.3.15.2. Crearea unui cont în serverul GeoCities 67
- II.3.15.3. Stabilirea preferinţelor FTP 68
- II.3.15.4. Introducerea fişierelor în serverul Web 70
- II.3.15.5. Obţinerea rapoartelor de site 71
- II.4. Stiluri 74
- II.4.1. Stiluri definite “in-line” 75
- II.4.2. Stiluri dedicate 75
- II.4.3. Stiluri definite prin fişiere externe 76
- II.4.4. Funcţionarea stilurilor în cascadă 77
- Capitolul III Prezentarea aplicaţiei 78
- III.1 Introducere 78
- III.2 Definirea site-urilor dinamice 78
- III.3 Prezentarea aplicatiei 79
- Concluzii si contribuţii personale 99
- Bibliografie 100
- Anexe
- Anexa 1 Glosar 101
- Anexa 2 Listă cu tabele 104
- Anexa 3 Listă cu figure 105
Extras din proiect
I. Analiza managementului de leasing
I.1. Introducere
I.1.1.Definiţie
Cuvintul "Leasing" vine din limba engleză, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, într-o primă accepţiune, prin "a închiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat însă o formă specifică de finanţare, a cărei denumire s-a depărtat de înţelegerea iniţială reprezentată astăzi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire".
Ca şi în cazul chiriei, în prim planul operaţiei economice stă utilizarea obiectelor închiriate (echipamente industriale, vehicule, clădiri, etc.) şi nu proprietatea asupra acestora, astfel încât uilizatorul (cel care "primeşte" finanţarea în leasing) dobândeşte dreptul de folosinţă asupra obiectelor care rămân însă în proprietatea locatorului (cel care "oferă" finanţarea în leasing).
În România operaţia de leasing este definită şi tratată în conformitate cu prevederile Ordonanţei 57/1997, amendate şi adăugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicării acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicată în Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000.
În conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operaţie economică este definit astfel:
" O parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, celeilalte părţi, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale."
Principalele două forme de leasing sunt: 1) financiar şi 2) operaţional. Ordonanţa 57/1997 defineşte leasing-ul financiar stabilind însa că orice formă de leasing care nu este financiar este operaţional.
I.1.2.Leasing financiar
O operaţie de leasing poate fi clasificată drept financiară dacă:
- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul încheierii contractului de leasing;
- părţile au prevăzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;
- utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului, iar preţul de cumpărare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaţă) pe care acesta o are la data la care opţiunea poate fi exprimată;
- perioada de folosire a bunului în sistem de leasing acoperă cel puţin 75% din durata normală de utilizare a bunului, chiar dacă în final dreptul de proprietate nu este transferat.
Trebuie remarcat, astfel, că în general o operaţie de leasing financiar este îndreptată către achiziţia bunului finanţat. Oricum, fie datorită duratei mari de utilizare, fie datorită sumelor mari achitate de utilizator se poate uşor constata că utilizatorul, la finele contractului, poate considera practic proprietatea asupra bunului ca fiind asumată.
Nu în ultimul rînd, valoarea de achiziţie scăzuta a bunului la data finalizării contractului, face foarte probabilă exercitarea opţiunii de cumpărare şi transferarea dreptului de proprietate.
I.1.3. Leasing operaţional
Spre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operaţional presupune, în adevăratul sens al cuvântului, folosirea bunului finanţat pe o perioadă limitată de timp, fară asumarea unor riscuri şi beneficii aferente proprietarului, în general, pentru rezolvarea punctuală a unor activitaţi specifice.
Astfel, utilizatorul este practic decis, încă de la semnarea contractului, asupra returnării bunului finanţat la finele perioadei de leasing, urmând ca Locatorul să preia riscul de realizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.
I.1.4. "Sale and lease back"
"Sale and lease back" este o operaţiune de leasing în care utilizatorul este şi furnizorul bunului finanţat, Locatorul achiziţionând de la acesta bunul la o valoare agreată.
Printr-o astfel de operaţie se realizează finanţarea utilizatorului, prin scoaterea în afara bilanţului contabil a unui bun aflat în proprietate, urmând ca acesta să fie reachiziţionat la finele contractului de leasing.
Evident, evaluarea bunului ce face obiectul contractului este hotarătoare şi aparţine în exclusivitate Locatorului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Proiectarea unei Aplicatii Web pentru o Companie de Leasing.doc