Protecția socială în statele membre Uniunii Europene

Capitolul 1

Politica socială

1.1 Introducere

Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare,care s-au dezvoltat şi multiplicat pe parcursul timpului şi care acţioneaza in acele sectoare de activitate ce afecteaza sau generează gradul de bunăstare individuală si sociala.Permanenta preocupare a comunitaţii europene pentru aspectele de politică socială – incepută cu Tratatul de la Roma (1957) – a dus, in timp, la crearea unui model social european.

Unul dintre modelele cele mai importante ale evolutiei acestui model se situeaza in jurul anului 2000, când se face trecerea de la o abordare de baza oe minimizarea consecintelor sociale negative ale schimbării structurale, la o abordare ce are in vedere modernizarea sistemului social european si investiţia în capitalul social uman – astfel spus, se va trece de la o abordare cantitativă (minimizarea consecintelor) la una calitativa (investiţia de oameni).

De asemenea, o caracteristică importantă a politicii sociale este delegarea responsabilitaţililor de atingere a obiectivelor comunitare către Statele Membre.

Deşi preocuparea pentru aspectele sociale la nivelul comunitar este prezentă inca de la inceputurile acesteia, iar instrumente de politica socială au fost infiintate timpuriu (crearea Fondului Social European în 1958), din punct de vedere programaticpolitica sociala debuteaza odata cu adoptarea, în 1989, a Curtei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrărilor (cunoscută şi drept Carta socială).

Carta Sociala reflecta preocuparea pentru dimensiunea sociala a politicilor comunitare in contextul construcţiei pieţei unice europene şi a fost elaborata in urma unui proces de consultare a partilor interesate (reprezentanti ai angajatorilor, lucratorilor ,liber profesionoştilor, fermirilor etc.). Important de mentionat este că, deşi în faza de proiect se prrefigura o solutie la nivel comunitar, documentul final accentueaza rolul si responsabilitatile SM in direcţia aplicarii si respectarii drepturilor sociale fundamentale: libera circulatie a muncitorilor, angajarea şi salarizarea, imbunataţirea condiţiilor de munca si de viata, protecţia sociala,liberatea de asociere şi negiciere colectivă, formarea profesională, tratamentul egal al femeilor si bărbatilor, protectia sănătaţii şi siguranţa la locul de munca, protecţia copiilor, adolescentilor, persoanelor in varsta si a persoanelor cu handicap, precum si informarea,participarea si consultarea lucrătorilor în probleme ce îi afecteaza direct.

Pasul următor in programarea politicii sociale este reprezentat de Cartea Verde – documentul care a lansat perocesul de dezbatere asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar (1993), in vederea elaborării Cărţii Albe in 1994.În acest proces de consultare au fost implicate instituţii ale Uniunii Europene, SM si diverse organizaţii publice,alaturi de care au stat reprezentanţi ai angajatorilor si ai sindicatelor.

Ca rezultat al procesului consultatic iniţiat de Cartea Verde, Cartea Alba a stabilit liniile de actiune ale politicii sociale comunitare pâna în anul 2000. Conform acesteia, principala prioritate a fost stabilita ca fiind crearea de noi locuri de munca, strâns corelata cu formarea unei forte de munca educate, încurajarea unor standarede ridicate de munca şi crearea unei pieţe europene a muncii – ce constituie prioritaţile imediat urmatoare. Alaturi de acestea stau crearea de oportunitati egale pentru femei si bărbati, politica şi protecţia sociala, sănatatea publica, parteneriate sociale, cooperarea socială şi eficiaenta implementării legislaţiei europene.

Anul 2000 reprezinta un moment cheie in evolutia modelului social comunitar, datorită abordării noi pe care o aduce prin centrarea pe calitate. Astfel, se discută posibilitatea cresterii ratei de ocupare a forţei de munca prin stimularea creării de noi locuri de muncă, însa este vorba de noi locuri de muncă ,,de calitate”. În anul 2000 a fost adoptată Agenda Politicii Sociale, ce a trasat cadrul şi prioritaţile de dezvoltare ale politicii sociale până în anul 2005. Astfel, provocările carora trebuie să le raspundă Agenda Socială sunt date de rata de ocupare a forţei de muncă, creşterea importanţei tehnologiilor informaţiei si numarul redus al celor ce au abilitaţi in domeniu, dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaştere, situaţia socială, procesul de extindere a UE şi internaţionalizarea politicii sociale.

În acest context, principiul care sta la baza modelului social astfel reformat (prin centrarea pe calitate) este intarirea rolului politicii sociale ca factor productiv, adică integrarea politicii sociale cu politica economică si politica ocupării forţei de munca.

1.2 Politica socială a Uniunii Europene - momente cheie

Politica sociala a comunitaţii europene a debutat odata cu tratatul de constituire a acesteia, in 1957. Astfel,Trataul de la Roma puna bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera cirulaţie a muncitorilor şi la libertatea de stabilire a acestora, in contextul creării pieţei comune.

Tot prin acest tratat a fost prevazută şi crearea Fondului Social European, instrumentul de finanaţare a politicii sociale şi cel mai vechi dintre fondurile structurale.

Pasul urmator a fost constituit de adoptarea Actului Unic European, in 1986, ce conţine directive privind sănătatea si siguranţa la locul de munca,introduce dialogul social şi conceptul de coeziune economica şi sociala (materializat prin crearea Fontului de coeziune economica şi sociala).

Anul 1989 constituie un moment important al construcţiei sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale – Carta Sociala, ce stabileşte drepturile sociale fundamentale şi, odata cu acestea, direcţiile de acţiune ale politcii sociale.

În 1991 a fost adoptat Protocolul Social, ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht şi care stabileşte obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Sociala): promovarea ocuparii forţei de muncă, îmbunataţirea condiţiilor de viaţa şi de muncă, combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane etc.

Cartea Verde (Green Paper), lansata in 1993, deschide procesul de discuţie asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar şi este urmata,în 1994, de Cartea Alba (White Paper) – ce stabileşte prioritaţile politicii sociale până in anul 2000.

În 1997, prin Trataul de la Amsterdam (ratificat in 1999) este abrogat Protocolul Social, este lansat Acordul Social şi este integrat un nou articol în Trataul UE privind ocuparea fortei de munca.

Anul 2000 constituie un moment major in evoluţia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona, prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere. Tot în acest an a fost adoptată şi Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective specifice şi le converteşte intr-un program de acţiune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale.

In 2003 a avut loc evaluarea intermediara a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea prioritaţilor Agendei in funcţie de progresul înregistrat până în acest moment şi de schimbările politice, economice şi sociale înregistrate la nivel comunitar.