Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 7936
Mărime: 34.65KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihei Ana
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cuprins

1.Introducere (Noul protecţionism) 3

CAPITOLUL II

2.1. Bariere in cale liberului schimb cu textile şi confecţii impuse de SUA 7

2.2. Comerţul cu textile după expirarea ATC 9

CAPITOLUL III

3.1.Importurile de textile şi confecţii post-ATC-punctul de vedere al SUA 11

3.2. Avantajul Chinei 12

3.3. Evoluţia comerţului cu textile în 2009 13

Rezumat 15

Concluzii 16

Bibliografie 17

Extras din document

CAPITOLUL I

NOUL PROTECTIONISM

„protecţionismul nu este un fapt independent

de voinţa oamenilor, ci un act de voinţă, făcând

obiectul măsurilor conştiente ale statului... forţele

protecţionismului nu stau în raţiune ci în instinct,

masele îşi dau seama prin instinct că ar fi periculos

să se lase întregul aparat al producţiei naţionale

pradă pericolului unei concurenţe nelimitate a

străinătăţii.”

În ciuda beneficiilor economice şi sociale pe care liberalizarea schimburilor comerciale le aduce fiecărei ţări, aproape toate guvernele lumii intervin pe piaţa bunurilor, serviciilor, pe piaţa de capital şi pe cea a muncii distorsionând comerţul mondial.

Protecţionismul în forma sa modernă îşi face simţită prezenţa de mai bine de 75 de ani. Ultima parte a secolului al XIX-lea a fost marcat de o puternică orientare către laissez-faire, dar această dezvoltare a fost întreruptă de Primul Război Mondial şi a avut ca rezultat Marea Criză Economică de la începutul anilor 1930 şi conflictul care a urmat. In timpul celui de al Doilea Război Mondial a apărut ideea creării unei Organizaţii Mondiale a Comerţui. Un proiect al acestei organizaţii a fost formalizat în 1947, odată cu finalizarea Cartei de la Havana, dar ideea a eşuat datorită faptului ca acest document nu a fost ratificat de Congresul American.

Cu toate astea GATT a început să funcţioneze în 1948 şi în decursul celor peste 50 de ani de existenţă a administrat reducerea graduală a multor taxe la import. Ce implică aceste bariere pentru “liberul schimb” este uneori dificil de înţeles deoarece cel mai adesea sunt legate de corectitudine? În multe ţări politicienii şi cei implicaţi în industrii care trebuie să înfrunte competiţia străină şi-au dedicat mare parte din eforturi pentru a explica ce înţeleg ei prin practici neloiale.

Practicile neloiale includ cel mai adesea: subvenţii la export; dumping şi taxe de retorsiune. Uneori guvernele ţărilor importatoare pun în aplicare tarife speciale pentru a mări preţul scăzut artificial al acestor bunuri. Taxele antidumping se aplică atunci când guvernul ţării importatoare suspectează că o ţară exportă bunuri pe piaţa sa în cantităţi prea mari şi la preţuri mai mici decât cele la care aceste produse sunt comercializate pe piaţa internă sau pe alte pieţe de export.

Unii analişti2 au argumentat că aceste doctrine ale “corectitudinii” sunt vehicule ale

unui “protecţionism deghizat”. Utilizarea sintagmei “protecţionism deghizat” a devenit cu atât mai comună cu cât eforturile de prezervare a comerţului corect s-au multiplicat.

Acest tip de protecţionism îşi are originile în SUA. Adesea politicienii americani justifică barierele comerciale practicate împotriva altor state prin faptul că Statele Unite practică un “comerţ liber“ în timp ce alte ţări impun bariere comerciale şi se angajează în practici comerciale neloiale. Susţinând că favorizează comerţul liber dar corect, ei propun ca America să-şi menţină pieţele deschise doar pentru produsele provenite din ţările care nu utilizează bariere comerciale. De fapt politicienii americani institue adesea bariere şi în acelaşi timp utilizează practici neloiale pe care se simt aşa de îndreptăţiţi să le condamne. Oamenii politici din Statele Unite ale Americii folosesc o varietate de practici cum ar fi legile antidumping pentru a scădea valorile importurilor în numele comerţului corect. Aceste legi sunt utilizate şi sunt în special folositoare celor care caută să îşi restrângă numărul competitorilor.

Primul şi cel mai important rezultat al acestor practici este să păgubească consumatorul american. Consumatorii , familiile şi în special afacerile care îşi bazează producţia pe materii prime sau componente din import ar obţine beneficii semnificativ mai mari, dacă SUA ar elimina toate restricţiile la import. Politicile protecţioniste ale Statelor Unite îngreunează menţinerea şi extinderea liberului schimb la nivel mondial. Dacă Statele Unite chiar doresc un comerţ mai liber ar face bine să înceapă prin a renunţa la propriile bariere comerciale şi la practicile comerciale neloiale.

Oficialităţile americane adesea se plâng de restricţiile comerciale impuse de alte ţări. Un argument al acestei atitudini îl constitue faptul că abordând problematica la mod general, SUA, se consideră a fi printre cele mai puţin protecţioniste ţări. În pofida antecedentelor protecţioniste, subiectiv considerate moderate, politica comercială a Statelor Unite este departe de a fi pură.

Guvernul american continuă să intervină în comerţul internaţional de multe ori fără nici un scop economic. Politicile protecţioniste de la sfârşitul secolului trecut aveau forme multiple şi au câştigat sprijinul clasei politice ceea ce a favorizat anumite industrii interne în defavoarea consumatorilor naţionali. Dar, în timp ce în alte ţări protecţionismul este posibil să lucreze în defavoarea propriilor cetăţeni, nu putem spune că acesta este şi cazul SUA.

In favoarea protecţionismului s-a folosit întotdeauna un argument populist şi naţionalist. Protecţionismul a susţinut industriile din ţările dezvoltate şi angajaţii din aceste state care întotdeauna s-au plâns că vor rămâne fără locuri de muncă datorită importurilor din ţările mai puţin dezvoltate.

Politică monetară a Rezervei Federale are implicaţii comerciale şi este agreată de Casa Albă: dolarul slab favorizează exporturile Statelor Unite şi acest lucru amortizează efectele actualei recesiuni.

În ceea ce priveşte China, viguroasa dezvoltare economică a dus la un mod de gândire independent. Oamenii speră să satisfacă pe deplin voinţa proprie şi să-şi vadă protejate drepturile, dar aceste lucruri cer reforme economice.

Unii dintre politicienii americani ar institui bariere comerciale împotriva ţărilor care nu sunt democratice sau în care sunt încălcate drepturile omului sau ale cetăţenilor. Dar, oricât de bine intenţionate ar fi aceste măsuri, de fapt ele au efecte adverse în ceea ce priveşte drepturile omului.

China constitue un bun exemplu în acest sens. Spre deosebire de celelalte ţări, statutul comercial al Chinei cu SUA este negociat în fiecare an de către Congres. Periodic criticii încearcă să suspende acordurile standard (clauza naţiunii celei mai favorizate) de care majoritatea ţărilor se bucură în schimburile comerciale cu Statele Unite.

Există motive importante să se menţină relaţii de liber schimb cu China, în ciuda politicii adoptate în cazul democraţiei şi drepturilor omului. Dreptul de a face comerţ este un drept de bază al omului. Să-i privezi pe chinezi şi pe americani de acest drept din cauza politicilor represive ale Beijing-ului doar va înrăutăţi lucrurile. Barierele comerciale impuse de SUA nu vor schimba cu siguranţă politica liderilor comunişti.

Preview document

Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 1
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 2
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 3
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 4
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 5
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 6
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 7
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 8
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 9
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 10
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 11
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 12
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 13
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 14
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 15
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 16
Protecționismul pe Piața Internațională a Textilelor - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Protectionismul pe Piata Internationala a Textilelor.doc

Te-ar putea interesa și

Concurența pe Piața de Autoturisme în România

Productia, piata si concurenta în domeniul autoturismelor din România se afla înca de la începuturile lor sub influenta exigentelor interne si,...

Liberalism versus Protecționism în Relațiile Comerciale Contemporane

CAPITOLUL I: MODELE DE LIBERALISM Care este motivul pentru care există comerţul? Producătorii naţionali câştigă enorm de pe urma comerţului. Pot...

Fundamente teoretice ale protecției tarifare

Cap. 1. Fundamente teoretice ale protectiei tarifare Există o serie de motivatii pentru utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piată pentru...

Management Intercultural

INTRODUCERE Globalizarea, concept care a devenit tot mai prezent în literatura economică şi politică actuală, implică formarea unei noi ierarhii...

Politici și Instrumente Comerciale

POLITICI SI INSTRUMENTE COMERCIALE Politici si instrumente comerciale 3.1 Politica comerciala. Concept, trasaturi, instrumente Politica...

Bazele Marketingului

CAP. 1. EVOLUŢIA ŞI SEMNIFICAŢIILE MARKETINGULUI 1.1.APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA MARKENTINGULUI MARKETINGUL CA NECESITATE Marketingul reprezintă o nouă...

Economie

Scopul activităţii economice este de a satisface trebuinţele oamenilor. Iată de ce ea consistă în a produce bunuri şi servicii, ale supune...

Bazele Marketingului

INTRODUCERE Stimati studenti, Fără îndoială aţi auzit o mulţime de lucruri despre ceea ce înseamnă termenul de „marketing”. Peste tot, în toate...

Ai nevoie de altceva?