Publicitatea - Informare sau Manipulare

Abstract

Manipulation in comercial purpose exists from the beginings of the world. Begining to be more and more efficacious when the sublime message what makes us to buy transmited in a multitude of channels. Whatever we do the message find us and seduce us until we have no escape.

The main purpose of this work is that of demonstrate that exists manipulation in publicity and that of knowing the existence of this manipulation phenomen is the first step to avoid it.

The concept of public space puts in motion with regularity the researches in the social sciences from at least thirteen years. This concept has meet in 1962 a significantlz contribution with the written work of Jurgen Habermas: The structural transformation of the public sphere: an inquipy into a category of bourgeois society. The german philosopher analysis „the procese in which th public constitutd from individuals is using reason is aproaching you th public sphere under the control of authority and transforms it in a sphere in which the criticism exerts against the authority of the state”.

Once with the appear of mass comunication instruments, tests and marketin technics, comunication participated in publicity practices transformations.

Publicity is a field of raised complexity of social practices. Here meets phenomens and processes which makes the object of research to some science disciplines of grea tradition like: sociology, psihology, mitology.

The publicity have suffered a lot of modifications and evolutions in time. If the firsts were simple advertisments followed eventually by the picture of the product in case, the advertisements from the begining of the 20th century had began to reflect the crossing in this domain also to professionalism, so, printed advertisements in magazins have become real art works initiating a style similar to plastic arts.

Even if the used methods to influence the public in the publicity are the same with the others used in other propaganda campaign, exists some artifice technics which are used special in this domain. Regardless which is the direct effect of the advretisement in, to stimulate the people to buy more things. Many advertisements are purely and simple informatives but exists a persistent, subterranean and detrimental belief in an advertisement which has no mention on the price.

Introducere

Manipularea în scopuri comerciale există de când lumea. Dar a început să fie din ce în ce mai eficientă de când mesajul bine ticluit care să ne facă să cumpărăm poate fi transmis printr-o multitudine de canale. Orice facem, mesajul ne găseşte şi ne ademeneşte, până nu mai avem scăpare.

Scopul principal al acestei lucrări este acela de a arăta că există manipulare în publicitate şi că conştientizarea existenţei fenomenului de manipulare este primul pas care poate duce la evitarea lui.

Conceptul de spaţiu public pune în mişcare cu regularitate cercetările din ştiinţele sociale de mai bine de treizeci de ani. Conceptul a cunoscut în 1962 un aport semnificativ, o dată cu teza lui Jurgen Habermas: Spaţiul public. Arheologia publicităţii ca dimensiune constitutivă a societăţii burgheze. Filosoful german analizează „procesul în cursul căruia publicul, constituit din indivizi care îşi folosesc raţiunea, îţi apropiază sfera publică aflată sub controlul autorităţii şi o transformă într-o sferă în care critica se exercită împotriva puterii statului”.

Preocupată de revalorizarea imaginii sale, întreprinderea a apărut brusc în spaţiul public, şi o dată cu ea şi comunicarea internă şi externă. Cultura de întreprindere şi întreprinderea responsabilă civic fac în mod regulat obiectul a numeroase studii în ziare şi reviste, publicaţiile specialzate tratează periodic managementul, resursele umane ţi comunicarea de întreprindere. În cincisprezece ani, au fost create mai bine de 500 de departamente de comunicare în întreprinderile din Franţa. De aici constatarea, după opinia lui Christian Le Moene, că „această orientare presupune, înainte de toate, să nu mai concepem comunicarea de întreprindere ca un ansamblu de tehnici mai mult sau mai puţin disparate, ci ca un element major al managementului strategic al întrepriderilor şi organizaţiilor.

O dată cu apariţia mijloacelor de comunicare de masă, a sondajelor şi a tehnicilor de marketing, comunicarea a participat la transformările practicilor publicitare.

Publicitatea este un câmp de complexitate ridicată al practicii sociale. Se întâlnesc aici fenomene şi procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline ştiinţifice de mare tradiţie: sociologie, psihologie, mitologie, estetică.

Publicitatea a suferit numeroase modificări şi evoluţii în timp. Dacă primele erau simple anunţuri, însoţite, eventual, de imaginea produsului despre care se vorbea, reclamele de la începutul secolului 20 au început să reflecte trecerea şi în acest domeniu la profesionalism. astfel, reclamele tipărite în reviste au devenit adevărate opere de artă, lansând un stil asemănător artelor plastice. După 1905, accentul s-a pus pe textul publicitar care arăta motivele pentru care trebuia cumpărat respectivul produs. Au existat două metode de abordare : unul care folosea argumente concrete, cuantificabile şi altul care folosea atributele imateriale ale produselor ( prestigiu, eleganţă ). După primul război mondial şi după apariţia unei oferte în produse mult superioară cererii, a fost introdusă noţiunea de marcă. Consumatorul era tentat cu calităţile superioare ale unui produs, reflectate, însă, şi în preţul său mai mare decât ale produselor similare. Ulterior acest tip de reclamă a evoluat în sensul atribuirii unei greutăţi exgerate numelui în detrimentul produsului propriu-zis.

Chiar dacă metodele folosite în publicitate de influenţare a publicului sunt aceleaşi cu cele folosite în orice altă campanie de propagandă, există câteva artificii tehnice care sunt folosite în special în acest domeniu. Indiferent care este efectul direct al reclamei în a-i stimula şi a-i face pe oameni să cumpere mai multe lucruri, îşi merită la maxim reputaţia ca emblemă a înşelăciunii. Multe reclame sunt pur şi simplu informative. Dar există o încredere persistentă, subterană şi dăunătoare în reclama care nu menţionează nici un preţ.

CAPITOLUL 1

COMUNICAREA ŞI MIJLOACELE DE COMUNICARE

În fiecare zi, în fiecare moment, fiinţele comunică între ele, adică fac schimb de informaţii. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite “mijloace de comunicare în masă” sau “mass-media”.