Puncte forte, puncte slabe la hotelul Perla III Timișoara

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OFERTA TURISTICĂ ACTUALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

1.1. INTRODUCERE

Apariţia turismului se pierde în negura vremurilor, dar turismul modern a apărut în secolul al XVIII-lea.

Turismul este un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne care aparţine sectorului terţiar.

De-a lungul timpului s-au făcut publice numeroase definiţii referitoare la turism, una dintre ele aparţine profesorului elveţian dr. W. Hunziker şi anume:

„Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare”*

În vederea dezvoltării turismului este necesară existenţa unui potenţial turistic care să asigure integrarea zonei sau localităţii în circuitul turistic.

Despre turişti se poate spune că sunt persoanele care călătoresc pentru propriile plăceri, sau alte motive în afara reşedinţelor de bază, fără a presta o muncă remunerată.

Motivaţia turistică cuprinde, în general, trebuinţe, impulsuri, intenţii şi tendinţe specifice care au un caracter subiectiv ce este influenţat de o mulţime de factori. Din figura următoare se pot urmării principalele motivaţii pentru vizite în scopuri turistice.

Fig.1.1 Principalele motivaţii pentru vizite în scopuri turistice.

Literatura de specialitate ne dezvăluie diverse forme de turism, clasificate după diferite criterii de clasificare, astfel:

- După provenienţa turiştilor: - turism intern;

- turism extern.

- După gradul de mobilitate al turiştilor: - turism de sejur;

- turism de circulaţie;

- turism de vizitare;

- turism de tranzit.

- Funcţie de utilizarea timpului liber: - turism de sejur lung;

- turism de sejur mediu;

- turism de sejur scurt.

- Funcţie de sezonabilitate: - turism de iarnă;

- turism de vară;

- turism continuu;

- turism de circumstanţă.

- După mijlocul de transport utilizat: - drumeţia;

- turismul rutier;

- turismul feroviar;

- turismul aerian;

- turismul naval.

- Funcţie de motivaţii: - turismul de agrement;

- turismul de odihnă şi recreere;

- turismul de tratament şi cură balneo-medicală;

- turismul sportiv;

- turismul tehnic şi ştiinţific;

- turismul religios.

- După caracteristicile socio economice ale cererii: - turismul particular;

- turismul social;

- turismul de afaceri şi congrese.

- Funcţie de momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice: - turism organizat;

- turism neorganizat;

- turism semiorganizat.

Turismul se manifestă pe o piaţă proprie, specifică dar care are tot două principale componente şi anume: cererea şi oferta.

Noţiunea de piaţă turistică, în sens economic, ne arată că ea este mediul extern al sistemului de conducere şi reprezintă sfera economică de întâlnire unde produsul turistic se materializează sub forma ofertei turistice, în timp ce nevoile de consum turistic se materializează sub forma cererii.

Cererea turistică este formată din toate persoanele care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei personale fără a avea ca motive prestarea activităţilor remunerate.