Racordarea sistemului de transporturi al României la cel european

INTRODUCERE

In cadrul dezvoltarii relatiilor economice internationale, a largirii si dezvoltarii schimburilor comerciale din state, un rol de seama revine transporturilor si expeditiilor internationale de marfuri.

Dezvoltarea economica a unei tari, a economiei mondiale in general, sunt de neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in agricultura si industrie, circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a informatiei. Transporturile faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime si cele in care se prelucreaza, precum si desfacerea si redistribuirea produselor in centrele consumatoare, circulatia oamenilor, apropierea intre asezarile umane, intre tari, continente.

Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale care prin rolul lor de deplasare a marfurilor influenteaza puternic si celelalte ramuri ale economiei mondiale, inclusiv comertul international.

Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice interstatale, transporturile internationale pot fi considerate, pe drept cuvant, aparatul circulator al intregii economii.

In scopul evidentierii gradului de inzestrare cu cai de comunicatii a unui teritoriu, a fluxurilor de transport, precum si in ce masura spatiul geografic, dispune de un sistem de transport adecvat, se folosesc o serie de indici economici de genul: densitatea retelei de cai ale comunicatiei, transportul de marfuri redat in t/km., transportul de calatori/km.

Nivelul de dezvoltare al cailor de comunicatii si transport depinde de gradul de dezvoltare economica a fiecarui stat, de programul stiintei si de tehnici, de intensitatea traficului de marfuri si calatori. De asemenea, aceasta dezvoltare, depinde, in mare masura de conditiile naturale.

Caile de transport se construiesc mai usor in zonele de campie, decat in zonele de munte, traseele lor urmaresc vaile si depresiunile, traverseaza pasurile si defileele folosite inca din vremurile vechi. Pentru a realiza legatura, au fost necesare inca unele corectii aduse cadrului natural, prin construirea unor poduri, tunele, canale de legatura. In unele zone ale globului construirea si folosirea cailor de transport poate fi ingreunata de factori climatici: temperatura (foarte scazuta sau foarte ridicata), precipitatiile (prea abundente sub forma de zapada sau gheata), circulatia maselor de aer.

Pornind de la aceasta premisa am considerat oportuna studierea sistemului de transport din Romania.

In continuare, vom prezenta structura sistemului generalizat al transporturilor din Romania pornind de la structura detaliata a fiecarui tip de transport in parte (transport rutier, feroviar, aerian, naval) in comparatie cu cea a sistemului de transport din Uniunea Europeana.

CAPITOLUL I

SCURTA DESCRIERE A

TRANSPORTULUI EUROPEAN

Capacitatea de a mişca rapid, eficient şi relativ ieftin oameni şi mărfuri este principiul central al obiectivului UE de a realiza o economie dinamică şi o societate închegata. Sectorul transportului generează 10% din bogăţia UE măsurată prin Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a în jur de un trilion de euro anual. El susţine mai mult de 10 milioane de slujbe.

Eliminarea barierelor în calea comerţului şi a călătoriilor trans-frontaliere a dus la creşterea volumului transportului pe distanţă lungă a bunurilor şi pasagerilor. Acest fenomen a fost accelerat încă de la lărgirea UE din 2004 cu o rată semnificativă, mai ales pentru cărăuşia rutieră, între noii membri şi restul Uniunii.

Creşterea constantă a mobilităţii ridică serioase restrângeri asupra sistemelor de transport. Aglomeraţia de pe şosele şi aeroporturi creşte poluarea, suplimentând cu 6% consumul de combustibil la nivelul UE.

Nevoia unei acţiuni comune

Deşi multe aspecte ale politicii de transport cad sub autoritatea guvernelor naţionale, are sens ca la nivelul pieţei unice europene să existe o singură infrastructură de transport. În ultimii zece ani, UE a deschis pieţele naţionale de transport spre concurenţa în intreaga Uniune, mai ales în sectoarele rutier şi aerian, şi, mai puţin, pentru transportul feroviar.

Ca urmare, camioanele pot opera în alte ţări decât cele de origine, aşa încât ele să nu se mai întoarcă goale din călătoriile internaţionale. În martie 2003, un prim pachet de măsuri de liberalizare a infrastructurii feroviare a fost pus în practică, deschizând spre concurenţă în jur de 70-80% din traficul feroviar de mărfuri pe magistralele principale.