Raport de țară - Italia

I. Prezentarea pe scurt a țării

Republica Italiană sau Italia este aşezată în Europa de Sud având aproximativ 301 252 km2. Ea este așezată în bazinul Mării Mediterane, în Peninsula Italică. Cuprinde o parte continentală în care se află și Câmpia Padului.Țărmurile Italiei sunt mărginite de mări și numeroase golfuri.

Limba oficială: italiană, germană și ladină în Tirolul de Sud, slovenă în Fruili-Venezia Giulia și franceză în Valle d’Aosta.

Capitala: Roma

Sistem politic: Republică

Vecini: Franța (515km); Elveția (718km), are și o enclava în această țară: Campione d’Italia, cu 2.6km și 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatică; Marea Ionică; Marea Mediterană; Marea Tireniana (7456km)

Suprafața: 301.323 km²

apă 2,4%

Populație: 58.057.477 , densitate: 192,73/km²

Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara

Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate în 20 de regiuni

Sarbatoarea națională: 2 iunie

Religia: romano-catolică

Independentă: Unificarea italiei - 17 martie 1861

PIB: - $1550 miliarde , - PIB/cap de loc. $26,700

PNB: 1.140.484 milioane $

Moneda: Euro (EUR)

Domeniu Internet: .it, .eu

Prefix telefonic: 39

II. Sistemul economic general al țării

Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor țări ca Franța și Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private și un sud agricultural, cu o rată a șomajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei și mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. Resursele au fost depășite de necesitățile industriei constructoare de mașini. Agricultura are un randament ridicat datorită eficienței programelor recente de modernizare. Regiunile tradiționale au fost reamenajate, iar cele mai întinse regiuni din Italia s-au transformat în regiuni de culturi mediteraneene moderne. În Italia se cultivă cereale (porumb, grâu), tomate, soia, lămâi (locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, măsline, portocale ș.a.

În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplini criteriile Uniunilor economice și monetare, benefeciind de o rată a inflației scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999.

Performanța economică italiană a rămas în urma partenerilor săi europeni, guvernul actual inițiind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătățirii competivității și ai creșterii pe termen lung.

Italia este a cincea producătoare industrială din lume și a treia țară vizitatăde turiști. Țara cu economie dezvoltată, locul cinci pe glob, în care industriei îi revine un rol crescând: concentrează 1/3 dinpopulația activă și contribuie cu 1/3 la PNB, înregistrează cel mai ridicat ritm de creștere dintre țările membre C.E.E. Foarte diversificată și bazată în cea mai mare parte pe materiile prime de import. Este mai dezvoltată în Nord (peste 80% din producția industrială se concentrează în triughiul Torino-Milano-Genova, care acoperă mai puțin de 1/3 din suprafața Italiei) și mai puțin dezvoltată în Sud. În afară de ramurile tradiționale, textilă și alimentară se remarcă industria constructoare de mașini (autovehicule, nave maritime, electronică și electrotehnică, diverse aparate și utilaje), petrochimia, siderurgia.