Realizarea Pietei Unice Interne - Etapa Importanta a Dinamicii Procesului de Integrare Europeana

Imagine preview
(9/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Realizarea Pietei Unice Interne - Etapa Importanta a Dinamicii Procesului de Integrare Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Berinde Mihai

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

1.1. Importanta si necesitatea crearii Pietei Interne Unice / pagina 3
1.2. Principalele etape in realizarea pietei interne / pagina 3
1.2.1. Perioada de tranzitie (1958-1970) / pagina 4
1.2.2. De la uniunea vamala, la piata unica a uniunii europene / pagina 4
1.2.3. Perioada anilor ‘70 pana la cartea alba din 1985 / pagina 5
1.2.4. De la actul unic european din 1986 la piata interna din 1993 / pagina 6
1.2.5. Uniunea economica si monetara / pagina 6
1.3. Piata Comuna: libera circulatie a bunurilor / pagina 7
1.4. Piata unica europeana, coloana vertebrala a Uniunii Europene / pagina 7
1.5. Principiile pietei interne / pagina 8
1.6. Dezvoltarea pietei interne a Uniunii Europene / pagina 9
1.7. Limitele pietei unice / pagina 11
1.8 Armonizarea / pagina 11
1.9. Asigurarea celor patru libertati principale de circulatie ale Pietei Interne / pagina 12
1.9.1. Libera circulatie a marfurilor / pagina 12
1.9.2 Libera circulatie a serviciilor / pagina 12
1.9.3 Libera circulatie a persoanelor / pagina 13
1.9.4. Libera circulatie a capitalurilor / pagina 14
1.10. Stadiul realizarii si impactul crearii pietei interne unice / pagina 15
1.11. Piata unica si consumatorii / pagina 15
1.11.1. Beneficiile economice ale accesului consumatorilor pe Piata Unica Europeana / pagina 16
1.12. Provocarile Pietei Interne / pagina 17
Concluzii / pagina 17
Bibliografie / pagina 18

Extras din document

1.1. Importanta si necesitatea crearii Pietei Interne Unice

Dezvoltarea istorica a omenirii demonstreaza ca schimbul de activitati constituie un principiu unificator al societatilor umane, un factor de coeziune dintre popoare si de progres al acestora. Evolutia vietii economice ne arata ca activitatea economica este mai eficienta atunci când societatile sunt unice decât atunci când sunt divizate, iar elementul unificator, de progres, se considera a fi piata unica.

Desi pacea dintre statele membre a ramas in centrul preocuparilor Comunitatii, din a doua parte a anilor ’50 aceasta a inceput sa-si concentreze tot mai mult actiunile asupra obtinerii unei largi piete comune. Puterea economiei Statelor Unite era un exemplu izbitor al succesului unei astfel de piete. Germanii si olandezii doreau liber schimb, iar francezii au acceptat piata comuna a bunurilor industriale cu conditia ca aceasta sa fie insotita de o piata agricola comuna care sa le favorizeze propriile exporturi.

Ideea unei piete comune extinse a avut o dinamica durabila de-a lungul deceniilor trecute, fiindca reflecta tot mai mult realitatea interdependentei economice. Pe masura ce tehnologiile se dezvoltau si, alaturi de ele, economiile deveneau tot mai solide, tot mai multe firme de toate marimile doreau sa aiba acces la o piata extinsa sigura. Pentru sanatatea economiei si beneficiul consumatorilor, piata trebuia sa fie suficient de mare pentru a putea furniza spatiu competitional, chiar si intre cele mai mari firme. Astfel ca, pe masura ce economiile europene se dezvoltau, proiectul initial al CEE, centrat pe abolirea taxelor intr-o uniune vamala, a fost urmat in anii ’80 de programul pietei unice, apoi in anii ’90 de moneda unica.

Au existat atat motive economice, cat si politice pentru fiecare dintre cele trei proiecte: pe de o parte beneficiile rationalitatii economice, pe de alta parte consolidarea sistemului comunitar ca un cadru pentru relatiile pasnice intre statele membre. Economia si politica au fost, de asemenea, implicate in substanta si in realizarile proiectelor, deoarece integrarea economiilor moderne necesita un cadru legal si, deci, institutii politice si juridice comune. Doar succesul economic sau doar cel politic nu ar fi fost de ajuns pentru a sustine Comunitatea. Era nevoie ca ambele sa repurteze succese pentru ca uniunea vamala si piata unica sa poata deveni realitate. Tot un amestec de motive economice si politice a dus la capat cu succes lansarea monedei unice, desi inca nu toti membrii participa la acest program.

Obiectivul Pietei Unice urma sa se realizeze treptat si in forme extrem de diferite. Totodata, in Tratatul de la Roma se mai specifica in acelasi timp: “Comunitatea are ca misiune realizarea unei piete comune si prin apropierea treptata a politicilor economice ale statelor membre”.

Comunitatea are rolul sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice, cat si o expansiune continua si echilibrata. In Tratatul de la Roma se prevedea expres ridicarea accelerata a nivelului de viata si stabilirea unor relatii mult mai apropiate intre tarile membre. Infaptuirea politicii pietei interne unice a fost programata pe parcursul unei perioade tranzitorii de 12 ani.

Chiar daca libera circulatie a marfurilor între primele 6 tari s-a realizat înca din anul 1968, libera circulatie a serviciilor cunostea înca piedici importante, în timp ce libera circulatie a capitalurilor oferea imaginea unui recul în raport cu situatia înregistrata în anii '60. Obstacole se regaseau si în ceea ce priveste libera circulatie a fortei de munca, pe fondul. cresterii somajului datorita recesiunii economice.

1.2. Principalele etape in realizarea pietei interne

Început ca o zona de liber schimb, procesul de integrare a continuat de la stadiul de piata comuna, pâna la uniunea economica si monetara. Piata Interna este una dintre cele mai ambitioase realizari ale Uniunii Europene si cel mai avansat proces de integrare în plan comercial. Este apogeul Tratatului de la Roma (1957) care prevede crearea unei “piete comune” bazate pe libera circulatie a marfurilor, serviciilor, persoanelor si a capitalurilor (ca si când ar circula intr-o singura tara).

Ideea unificarii pietelor se leaga de obiectivele de integrare economica si politica. Tratatul prin care se fundamenteaza Comunitatea Europeana (Tratatul CE), cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Roma, prevede ca activitatile Comunitatii sa includa “un sistem care sa asigure o concurenta libera in Piata Interna” si “armonizarea legislatiei Statelor Membre in masura ceruta de functionarea pietei comune”. Suplimentar, politicile complementare, cum ar fi protectia mediului si politica sociala, joaca un rol foarte important in functionarea Pietei Interne.

1.2.1. Perioada de tranzitie (1958-1970)

Cele sase state fondatoare ale Comunitatii Economice Europene (CEE) au cazut de acord, la Roma, in 1957, sa creeze o uniune vamala si sa-si armonizeze legislatiile nationale. Pe 1 iulie 1968, cu 18 luni inainte de incheierea perioadei de tranzitie propusa de Tratatul de la Roma, uniunea vamala a devenit realitate, prin disparitia taxelor vamale si a restrictiilor cantitative (contingente) la comertul dintre Statele Membre ale Comunitatii.

Spre deosebire de majoritatea proiectelor de integrare regionala lansata in prima jumatate a secolului XX, proiectul Comunitatilor Europene nu a fost exclusiv un concept politic, ci si unul bazat pe principiile integrarii economice. Astfel, Tratatul de la Paris, dincolo de insemnatatea sa politica, reprezinta in primul rand un exemplu de cooperare intre mai multe state ce isi propuneau sa realizeze integrarea unor sectoare economice care, la randul lor, puteau genera un proces de integrare in alte domenii. Acest obiectiv este si mai vizibil in Tratatul de la Roma, care prevede in mod explicit stabilirea unei uniuni vamale in vederea crearii pietei comune europene bazate pe libera concurenta, precum si demararea procesului de armonizare a legislatiilor nationale in acest scop.

Deceniul 1970 – 1980 a adus multe evenimente si schimbari: în economia mondiala - cele doua socuri petroliere – 1973 si 1979/1980 – si crizele economice mondiale induse de acestea; renuntarea în 1973 la sistemul Bretton Woods de cursuri fixe si trecerea la sistemul, cvasigeneralizat, de cursuri flotante; revenirea la anumite masuri protectioniste în comertul mondial etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Realizarea Pietei Unice Interne - Etapa Importanta a Dinamicii Procesului de Integrare Europeana.doc

Alte informatii

Masterat Relatii Economice Europene