Recenzie - Comportamentul Uman

Introducere

1. O abordare economica a comportamentului uman

“Ecomonia este arta de a obtine maximum de la viata”_ George Bernard Shaw

Aceasta lucrare utilizeaza o abordare economica pentru a putea intelege comportamentul uman intr-o varietate de contexte si situatii. In aceasta parte introductiva se pun in evidenta principalele atribute ale modului de gandire economic.

Sunt folosite cel putin trei definitii concurente ale economiei. Economia este studiul alocarii bunurilor materiale pentru satisfacerea nevoilor materiale, studiul sectorului de piata si studiul alocarii resurselor insuficiente pentru satisfacerea unor cereri concurente. Toate aceste definitii ale economiei trateaza numai scopul si nici una dintre ele nu spune ce inseamna abordarea economica.

Ceea ce distinge cel mai mult economia ca disciplina de alte discipline in cadrul stiintelor sociale este modul ei specific de abordare. Modul de abordare economic este extrem de puternic pentru ca poate intergra o gama larga a comportamentului uman. Abordarea economica asuma comportamentul maximizator si extensiv (buna functionare a unei familii, firme, uniuni sau birou guvernamental) si presupune existenta pietei.

S-a observat ca preferintele nu se schimba substantial in timp, nici nu sunt mult diferite la personele bogate, fata de cele sarace, sau chiar la persoanele din societati si culturi diferite, dar preturile si celelalte instrumente ale pietei distribuie resursele insuficiente in cadrul unei societati si in acest fel limiteaza cererile participantilor si le coordoneaza actiunile.

Preferintele presupuse a fi stabile nu se refera la bunurile si serviciile pietei cum ar fi portocalele, automobilele sau ingrijirea medicala, ci la obiectele ce stau la baza bunurilor care sunt produse de fiecare familie utilizand bunuri si servicii ale pietei, propiul timp, si altele.

Totalitatea presupunerilor ce se refera la comportamentul maximizator, echilibrul pietei si preferintele stabile, formeaza inima abordarii economice.

Abordarea economica nu se limiteaza numai la bunuri materiale si cereri si nici la sectorul de piata. Preturile masoara costul favorabil pentru utilizarea resurselor rare. De exemplu, o persoana are ca unica resursa insuficienta timpul limitat de care dispune. Acest timp este folosit pentru a produce diferite bunuri care intra in functia sa de preferinte, scopul fiind maximizarea utilitatii. Fiecare bun are un pret “umbra” marginal relevant, si anume, timpul necesar pentru a produce fiecare parte din acel bun; la echilibru, raportul acestor preturi trebuie sa fie egal cu raportul utilitatilor marginale. Astfel,o crestere a timpului necesar producerii unei unitati din acel bun, va tinde sa reduca consumul acelui bun.

Desi, abordarea economica este atotcuprinzatoare, aplicabila la intregul comportament uman aceasta nu a adus nici o patrundere aprofundata, nici o intelegere a tuturor tipurilor de comportament, de exemplu, factorii determinanti ai razboiului si a multor altor decizii politice, dar a clarificat alte comportamente, aparent la fel de dificile, cum ar fi fertilitatea, cresterea copiilor, participarea fortei de munca si alte decizii ale familiilor.

Literatura de mari proportii utilizeaza abordarea economica pentru a analiza un set de probleme, incluzand evolutia limbajului, frecventarea bisericilor, pedeapsa capitala, sistemul jurdic, sacrificarea animalelor si frecventa sinuciderilor.

Abordarea economica ofera un cadru unitar valoros pentru intelegerea intregului comportament uman, cu toate ca mare parte din acesta nu este inca inteleasa si ca variabilele noneconomice, tehnicile si descoperirile din alte domenii, contribuie semnificativ la intelegerea comportamentului uman. Ceea ce inseamna ca, desi abordarea economica ofera un cadru cuprinzator, multe din conceptele si tehnicile importante sunt si vor continua sa fie oferite de alte discipline, cum ar fi: sociologia, psihologia, matematica, fizica, chimia, biologia.

Pret si prejudiciu

2. Discriminare efectiva

O ipoteza implicita in cele mai multe dezbateri despre discriminare este ca grupurile minoritare cum ar fii negrii, sufera mai mult de obicei din cauza discriminarii de piata decat sufera grupurile majoritare cum ar fii albii, dar nimeni nu a scos in evidenta motivele structural fundamentale pentru care se intampla acest lucru. In acest capitol se arata ca discriminarea de un grup X conduce atat la reducerea propriilor venituri cat si a celor ale grupului Y si drept urmare, o razbunare a grupului Y determina mai degraba o inrautatire a situatiei pentru el, decat o imbunatatire. Se arata deasemenea de ce minoritatile sufera mai mult de pe urma discriminarii decat grupurile majoritare.

S-a recunoscut de mult ca discriminarea este legata indeaproape de problema minoritatilor, accentul fiind pus pe reprezentarea politica inadecvata a minoritatilor numerice. Analiza discriminarii in societati concurentiale ale liberei-intreprinderi foloseste deasemenea un cadru minoritate-majoritate, dar este mai important conceptul de minoritati economice, decat cel de minoritati numerice, pare rezonabil ca discriminarea economica in societati concurentiale sa fie legata de minoritati economice, iar discriminarea politica de minoritati politice.

Lege si politica

3. Concurenta si democratie

In prima parte a acestui capitol este dezvoltata teoria functionarii democratiei poltice in conditii ideale. Se arata ca o democratie ideala este foarte asemanatoare cu un sistem ideal al liberei intreprinderi in cazul pietei, ceea ce inseamna ca deciziile politice vor fi determinate de dorinta electorartului, iar sectorul politic va fi condus foarte eficient. Partea a doua incearca sa determine de ce democratiile efective difera semnificativ de cea ideala si daca interventia guvernamentala in monopolurile particulare in democratiile efective ar aduce imbunatatiri situatiei actuale.

O democratie politica ideala se defineste ca: un cadru institutional pentru luarea de decizii politice, cadru in care indivizii se straduiesc sa obtina functii politice printr-o concurenta absolut libera pentru voturile unui mare electorat.

Aceasta definitie are cateva implicatii importante:

• in democratiile ideale trebuie sa existe libertatea cuvantului si exprimarii;

• toti votantii au aceleasi preferinte; o democratie ideala ar raspunde perfect „dorintei” poporului;

• intr-o democratie ideala rezista numai cele mai eficiente partide.