Reforma agrară din 1921

Definiție

Reforma agrară reprezintă modalitatatea prin care clasa politică a încercat să echilibreze situația teritorială a țării după Marea Unire de la 1918. Aceasta se află în programul Partidului Liberal chiar de dinaintea izbucnirii Razboiului. Ca urmare a evenimentelor din 1907, care au reprezentat un semnal cert, urmat de necesitatea unei reorganizări temeinice a societății românești.

Problematizare

"De ce a fost nesesară această reformă agrară?"

Această reformă în România a fost necesară în primul rand pentru ajutarea dezvoltării rapide a pieței interne după război.

"Ce urmărea reforma?"

Reforma înlesnea procesul de refacere economică a agriculturii României, ajutând astfel în refacere și pe celelalte ramuri economice. Fără această reformă țăranii n-ar fi putut să facă față daca n-ar fi fost împroprietăriți.

"Ce se asigură prin intermediul acestei reforme?"

Prin redistribuirea marilor moșii reforma agrară asigură o dezvoltare mai rapidă a forțelor de producție și a pieței interne. Dând pământ țăranilor reforma a ajutat și la consolidarea statului național unificat recent creat .

" Ce consolida reforma și de ce a fost ea determinată?"

Totodată reforma contribuia la consolidarea pozițiilor economice și politice ale burgheziei în cadrul coaliției sale de clasă cu moșierimea. În concluzie reforma agrară a fost determinată și de teama claselor dominante de o eventuală răscoală țărănească la fel cu cea din 1907.

"Ce a determinat declanșarea reformei agrare și care au fost urmările în agricultură, în industrie și în general în economia țării?"

Ca aspect negativ putem spune că și primul război mondial a dus la declanșarea reformei agrare din 1921, economia României suferind o scădere semnificativă.

Activitățile economiei erau în stare de rutină și dezorganizare. În agricultură, de exemplu, stocul de cereale era epuizat la încheierea Primului Război Mondial, iar șeptelul scăzuse la 50% din nivelul antebelic.

Istoricul problemei

În urma războiului ruso-turc început în 1828, care se încheie victorios pentru oștile țarului, prin tratatul de la Adrianopol din 1829 se restituie Munteniei cele 3 raiale: Brăila, Giurgiu și Turnu. În urma tratatului de la Adrianopol și prin dobândirea acestor teritorii din apropierea Dunării, a creat României posibilitatea liberalizării navigației și a comerțului pe Dunăre și pe Marea Neagră, fapt ce se repercutează favorabil asupra comerțului și agriculturii principatelor. Acestea rămân însă sub ocupație rusească până când Poarta va plătii despăgubirile de război.

Prin adoptarea tratatului de la Adrianopol, principatele se desprind de piața regională a Imperiului Otoman și se înscriu în circuitul general European.

Ocupația rusească durează 6 ani până în aprilie 1834 guvernatorul ambelor țări fiind Pavel Kisseleff, care s-a ocupat îndeaproape de buna administrare a principatelor. În timpul lui, s-au redactat cele 2 Regulamente Organice cu prevederi foarte asemănătoare, ele constituind prima constituție a României.

Potrivit lor, o Adunare Obștească Extraordinară care sub forma unui parlament cu prerogrative de a alege domnul țării. Această adunare era formată din boierii mari și mici și din înalții ierarhi la care se mai adaugă un sfat administrativ sub forma unui consiliu de miniștrii restrânși.

Pe plan politic, aplicarea Regulamentelor Organice a însemnat o intervenție permanentă în treburile țării a reprezentanților ruși la București. Prima constituție românească reprezintă embrionul unei legislații de tip occidental, dar, pe de altă parte, înrăutățește soarta țăranilor în așa măsură, mai târziu, unii gânditorii socialiști vor spune că avem de a face cu o epocă de neoiobăgie. Degeaba era țăranul liber, faptul că era silit să folosească pământul boierilor și să-i dea jumătate din munca efectuată cu mâna, cu plugul și cu boii lui, a făcut ca situația țărănimii să se degradeze, iar aceasta în contextul în care datorită îmbunătățirii condiților de igienă și a progreselor medicinii (vaccinul împotriva variolei), populația de la sate a crescut mult în secolul al XIX- lea.